Programul Naţional eGISpat – prezentare

Programul Naţional eGISpat pentru implementarea unui sistem informational geografic (GIS) pentru protecţia patrimoniului cultural naţional imobil (arheologie şi monumente istorice) a fost instituit prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2408 / 2005.

Aceasta este prezentarea oficială a Programului Naţional, aşa cum figurează pe pagina web a Institutului Naţional al Patrimonului (http://www.inmi.ro/egispat.html):

Programul se bazeaza pe un parteneriat între Ministerul Culturii si Cultelor, Institutul National al Monumentelor Istorice (Institutul Naţional al Patrimonului) si ESRI România. Necesitatea implementarii unui astfel de program este dată de inexistenta unui sistem informatic de inventariere a patrimoniului imobil complet functional si unitar, ci numai a unor sisteme partiale, atât din punct de vedere al functionalitatii, cât si din punctul de vedere al teritoriului acoperit, desi exista prevederi ale legislatiei europene si românesti care cer în mod expres acest lucru. Un alt argument pentru desfasurarea acestui program este faptul ca, Ministerul Culturii si Cultelor nu are la dispozitie un sistem coerent de colectare a informatiilor care sa îi asigure datele necesare unei etape de evaluare are drept consecinta imposibilitatea fundamentarii unei strategii coerente si eficiente privind protectia a patrimoniului imobil.

Programul se va desfasura în conformitate cu procedurile specifice proiectelor de cercetare-dezvoltare. In consecinta, INMI va asigura coordonarea tuturor demersurilor necesare atingerii obiectivelor acestui program, astfel încât sistemul informational geografic (GIS) pentru protectia patrimoniului cultural national imobil (arheologie si monumente istorice) sa corespunda necesitatilor de gestionare integrata a datelor de catre Ministerul Culturii si Cultelor. Proiectul se va desfasura pe perioada a 8 ani (2006-2013), fiecare an cuprinzând patru faze, fiecare dintre ele permiţând îndeplinirea a cinci actiuni care se pot desfasura în paralel. In prima faza, obiectivele Programului National eGISpat sunt: crearea cadrului administrativ-organizational pentru realizarea unei infrastructuri de date spatiale referitoare la patrimoniul imobil la nivel national; asigurarea suportului logistic pentru dezvoltarea si implementarea eGISpat; utilizarea experientei dobândite prin aplicarea metodologiilor de realizare a inventarierii, prin gestionarea datelor colectate anterior si prin punerea în practica a proiectelor pilot de inventariere; crearea unei baze de date care sa cuprinda datele referitoare la arhiva aerofotografica; constituirea unei surse de informatii obiective si actuale pentru administratia centrala si locala privind patrimoniul imobil cuprinzând date specifice; crearea unor seturi de date conforme cu specificatiile si standardele europene; îmbunatatirea radicala a cantitatii si calitatii informatiilor privind patrimoniul imobil; asigurarea unui flux de date continuu între DJCCPCN (implicate ca furnizori sau utilizatori ai sistemului informatic) al cadastrului monumentelor istorice; îmbunatatirea activitatii de colectare de date statistice si de monitorizare a patrimoniul imobil; furnizarea unui suport grafic de precizie pentru reprezentarea si distributia spatiala a patrimoniului imobil; utilizarea datelor ca suport pentru decizii în exercitarea functiilor de administrare, restaurare, conservare si promovare a patrimoniului imobil; implementarea strategiilor si politicilor sectoriale. 

Sistemul trebuie sa ofere solutii viabile si moderne pentru: administrarea complexitatii informatiilor în folosul Ministerului; optimizarea schimbului de date cu celelalte institutii ale statului; informarea optima a populatiei, în limite stabilite prin norme juridice; asigurarea accesului si a altor servicii pentru utilizatori externi ai informatiei.

In afara acestor actiuni de ordin intern, Programul îsi propune sa colecteze, structureze si sa prezinte informatii din domeniul mediului si al planificarii spatiale a teritoriului României. Interpretarea si corelarea acestor categorii de informatii va permite obtinerea de noi date privind domenii de importanta majora pentru protectia patrimoniului imobil: influenta factorilor naturali asupra patrimoniului imobil, categorii de riscuri la care este supus patrimoniul imobil, modalitati de management eficient al riscurilor, corelarea cu actiuni ale altor institutii ale administratiei centrale.

Sistemele de informatii geografice (GIS) reprezinta cea mai noua tehnologie care permite reprezentarea geografica si cartografica a datelor cuprinse de bazele de date relationale. Prin aplicarea acestei tehnologii este posibila reprezentarea vizuala simultana a hartilor si a continutului lor tematic (relief, ape, unitati administrative, zone de risc etc), informatiilor referitoare la amplasamentul si distributia geografica a siturilor arheologice si a monumentelor istorice.

De asemenea, construirea unei baze date geo-spatiale implica nu numai reprezentarea geografica, ci si utilizarea bazelor de date deja constituite pentru gestionarea Repertoriului Arheologic National si a Listei Monumentelor Istorice. Principalele beneficii ale aplicarii acestei tehnologii se refera la: posibilitatea de vizualizare geografica a datelor referitoare la patrimoniul cultural imobil, posibilitatea de efectuare a unor operatii statistice cu o limita de complexitate determinata numai de cantitatea si de calitatea datelor avute la dispozitie, crearea posibilitatii de a avea un instrument performant ca suport decizional la nivel national pentru gestionarea eficienta a patrimoniului imobil, posibilitatea de evaluare cantitativa si calitativa a patrimoniului imobil si pe baza acesteia fundamentarea coerenta a unei strategii la nivel national în domeniul patrimoniului imobil.

Programul eGISpat va raspunde necesitatii aplicarii, în domeniul protejarii patrimoniului, a doua concepte: conservarea integrata si managementul riscurilor. Programul national eGISPat raspunde, de asemenea, reglementarilor legislative, atât celor românesti cât si celor europene, din domeniul protejarii si conservarii patrimoniului cultural

Astfel, în ceea ce priveste legislatia româneasca, în domeniul general al inventarierii patrimoniului cultural national imobil exista în ultimii ani o preocupare constanta a administratiei centrale.

In domeniul inventarierii monumentelor istorice, principala reglementare juridica o constituie Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Aceasta contine un întreg capitol (Titlul II, CAPITOLUL II: Evidenta si clasarea monumentelor istorice) cu prevederi privind inventarierea si procedurile de clasare si declasare a monumentelor istorice. Aceste prevederi au fost mai apoi detaliate în norme juridice care reglementeaza aspecte specifice inventarierii si clasarii, prin OMCC nr. 2682/24.06.2003 si 2314/16.07.2004.

In concluzie, necesitatea implementarii programului national eGISPat, pentru patrimoniul imobil este nu numai evidenta, ci si urgenta. Integrarea într-un sistem informational unic a datelor detinute de INMI, ONMI, cIMeC, directiile judetene pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national, va permite o mai buna gestionare a patrimoniului cultural imobil, iar relationarea cu sistemul de planificare spatiala a teritoriului nu va avea decât de câstigat. Extinderea acestui sistem la nivel national va permite realizarea unei structuri de colectare si gestionare a datelor conform standardelor europene în domeniu.

În judeţul Tulcea Programul Naţional eGISpat se realizează în următoarele etape:

I – etapă preliminară – colectare informaţii geospaţiale, convertire / digitizare informaţii provenite de pe diverse tipuri de suport (hărţi, planuri, documente arhivă, publicaţii de specialitate, fotografii aeriene, etc.) şi amplasarea acestora, într-un sistem GIS, pe o singură platformă digitală (ortofotoplan georeferenţiat) în coordonate sistem Stereografic 1970 – se aplică pentru monumente istorice şi situri arheologice cu regim de protecţie instituit prin OG nr. 43 / 2000 privind protejarea patrimoniului arheologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; se aplică pentru siturile arheologice care constituie patrimoniu arheologic reperat (conform art. 2, alin. 1, lit. j) din OG nr. 43 / 2000) – situri care figurează în studiile istorice ale PUG–urilor UAT din judeţul Tulcea pentru care există exprimări grafice. Toate aceste date se asamblează într-o bază de date complexă tip .mxd.

II – corectarea informaţiilor existente pe platforma eGISpat prin verificări şi măsurători în teren; colectarea de date geospaţiale pentru situri arheologice nou identificate prin studii şi cercetări ştiinţifice sau alte categorii de izvoare (hărţi, planuri, documente arhivă, publicaţii de specialitate, fotografii aeriene) care atestă existenţa subterană ori subacvatică de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile să facă parte din patrimoniul cultural naţional – completarea platformei digitale cu noile informaţii, prin fisiere tip .shp; etapa II are caracter continuu;

III – introducerea informaţiilor verificate din minim două surse în baza de date complexă .mxd; acest lucru se realizează după ce siturile arheologice şi monumentele istorice, inclusiv zonele de protecţie ale acestora, vor fi fost incluse în studiile istorice ale PUG / alte documentaţii de urbanism, iar acestea din urmă au intrat în vigoare şi produc efecte juridice;

IV – completarea bazei de date complexe .mxd cu: bibliografie, acte administrative (FAIM - după caz, obligaţii de folosinţă monumente istorice - după caz, FAIS - după caz avize, acorduri, certificate, autorizaţii), alte tipuri de documentaţii, inclusiv desene / schiţe / relevee / planuri, fotografii, etc.

eGISpat pentru judeţul Tulcea - etapa I a fost implementată în perioada 2008-2009 de către DJCPN Tulcea împreună cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării şi este încheiată.

În urma prelucrării datelor, platforma conţine delimitările tuturor monumentelor istorice de arhitectură şi a zonelor de protecţie aferente acestora (100 poziţii); această etapă a generat, de asemenea, 1928 înregistrări referitoare la siturile arheologice cunoscute din judeţul Tulcea, înscrise în Lista Monumentelor Istorice din România şi în Repertoriul Arheologic Naţional sau menţionate în studiile istorice şi figurate în PUG – urile comunelor din judeţ.

Etapa II este în plină desfăşurare – procesarea informaţiilor conţinute în toate studiile de specialitate pentru fundamentarea documentaţiilor de urbanism promovate din 2009 până în prezent de către beneficiari publici şi privaţi ai diverselor proiecte de investiţii a generat până în prezent delimitarea unui număr total de cca. 4000 de perimetre arheologice (aproape triplând volumul de informaţie cunoscut anterior pentru acest domeniu).