29 iulie 2019
19 iulie 2019
Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 4 - următoarea şedinţă - 25. 07. 2019
Următoarea şedinţă a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 4 a fost programată pentru data de 25. 07. 2019; şedinţa va avea loc la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Piaţa Ovidiu, începând cu orele 10:30.
Pentru propunerile de intervenţii din jud Tulcea, documentaţiile complete pentru aceasta şedinţă sunt aşteptate la DJC până la data de 23. 07. 2019, orele 12:00. Documentaţiile depuse după termenul fixat vor intra în calcul pentru şedinţele CZMI 4 ulterioare,
Potrivit prevederilor art. 19, alin. 1 şi 11 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei Naţionale a Monumentelor istorice, aprobat prin OMC nr. 2173 / 2013, cu modificările şi completările ulterioare:
„La şedinţele Comisiei, ale secţiunilor de specialitate, precum şi ale comisiilor zonale participă, de regulă, pentru a-şi susţine proiectele supuse analizei, proiectanţii elaboratori ai documentaţiilor, cu delegarea acestora de către beneficiar”;
„La solicitarea Comisiei, a secţiunilor de specialitate ale acesteia, a Biroului Comisiei şi a comisiilor zonale, precum şi a secretariatelor acestora, proiectanţii elaboratori ai documentaţiilor participă la şedinţă, pentru a-şi susţine proiectele supuse analizei. Analiza documentaţiilor respective poate fi amânată, de către preşedinte, la propunerea oricărui membru al comisiei sau a secretarului acesteia, dacă proiectanţii elaboratori ai documentaţiilor nu participă la şedinţă.”
***
07 iulie 2019
ANGAJĂM
ANUNŢ
privind concursul
pentru ocuparea postului de execuție Şofer, studii medii sau generale, treapta profesională II, din cadrul DIRECŢIEI JUDEŢENE PENTRU CULTURĂ TULCEA
În temeiul prevederilor HG nr. 763 / 2010 pentru aprobarea Regulamentului privind
organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului pentru ocuparea
posturilor vacante sau temporar vacante corespunzătoare funcţiilor contractuale
din aparatul propriu al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, precum
şi din cadrul unităţilor care funcţionează în subordinea ori în coordonarea
acestuia şi aprobarea Regulamentului privind evaluarea performanţelor
profesionale individuale, promovarea şi avansarea personalului contractual din
aparatul propriu al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, precum şi
din cadrul unităţilor care funcţionează în subordinea ori în coordonarea
acestuia, şi a prevederilor HG nr. 286 / 2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru
privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau
temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de
promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului
contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu
modificările și completările ulterioare,
Direcţia
Judeţeană pentru Cultură Tulcea organizează concurs pentru ocuparea următoarei
funcţii contractuale vacante:
1 Post de Şofer, studii medii sau generale, treapta
profesională II; perioadă nedeterminată
Postul include
şi atribuţii de curierat, secretariat, relaţii cu publicul, alte atribuţii,
după caz.
Concursul se
organizează la sediul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Tulcea, astfel:
- 22.07.2019, ora 10.00- selecţia dosarelor;
- 29.07.2019, ora 10.00 - proba scrisă;
- 31.07.2019, ora 10.00 - interviul;
Rezultatul pentru
fiecare probă a concursului va fi afişat în maximum o zi lucrătoare de la data finalizării
fiecărei probe.
Candidaţii nemulţumiţi pot depune contestaţie în
termen de cel mult o zi lucrătoare de la data afişării rezultatului selecţiei
dosarelor, respectiv de la data afişării rezultatului probei scrise şi a
interviului, sub sancţiunea decăderii din acest drept.
Comunicarea rezultatelor la contestaţiile depuse se
face imediat după soluţionarea contestaţiilor.
Rezultatele finale se afişează, în termen de
maximum o zi lucrătoare de la data finalizării concursului şi a contestaţiilor.
Candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiții :
Condiții generale de participare:
a) are cetăţenia română, cetăţenie a altor state
membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic
European şi domiciliul în România;
b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit;
c) are vârsta minimă reglementată de prevederile
legale;
d) are capacitate deplină de exerciţiu;
e) are o stare de sănătate corespunzătoare postului
pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de
medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate;
f) îndeplineşte condiţiile de studii şi, după caz, de
vechime sau alte condiţii specifice potrivit cerinţelor postului scos la
concurs;
g) nu a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea
unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de
serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de
fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie,
care l-ar face incompatibil cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în
care a intervenit reabilitarea.
Condiții
specifice de participare:
- Permis de
conducere categoria B;
- Studii medii sau
generale dovedite cu diplomă de absolvire/alt document care să ateste
finalizarea studiilor;
- Vechime în muncă –
minimum 3 ani;
- Constituie un
avantaj dacă participantul la concurs a mai lucrat pe un post similar.
Dosarele de participare la concurs vor fi depuse (în
termen de 10 zile lucrătoare de la publicarea
anunţului în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a) în perioada 8-19 iulie 2019 la sediul
Direcţiei Judeţene pentru Cultură Tulcea.
Dosarul de înscriere
la concurs trebuie să conţină în mod obligatoriu documentele prevăzute la art.
6 din Hotărârea Guvernului nr. 286/2011, cu modificările şi completările
ulterioare:
a)
cerere de înscriere la concurs adresată conducătorului autorităţii sau
instituţiei publice organizatoare;
b)
copia actului de identitate sau orice alt document care atestă identitatea,
potrivit legii, după caz;
c)
copiile documentelor care să ateste nivelul studiilor;
d)
copia carnetului de muncă, sau, după caz, o adeverinţă care să ateste vechimea
în muncă, în meserie şi/sau în specialitatea studiilor;
e)
cazierul judiciar sau o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente
penale care să-l facă incompatibil cu funcţia pentru care candidează;
f)
adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare eliberată
cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului de către medicul de familie
al candidatului sau de către unităţile sanitare abilitate;
g)
curriculum vitae;
Adeverinţa
care atestă starea de sănătate conţine, în clar, numărul, data, numele
emitentului şi calitatea acestuia, în formatul standard stabilit de Ministerul
Sănătăţii.
În cazul documentului prevăzut la lit. e), candidatul
declarat admis la selecţia dosarelor, care a depus la înscriere o declaraţie pe
propria răspundere că nu are antecedente penale, are obligaţia de a completa
dosarul de concurs cu originalul cazierului judiciar, cel mai târziu până la
data desfăşurării primei probe a concursului.
Actele
prevăzute la lit. b)- d) vor fi prezentate şi în original în vederea
verificării conformităţii copiilor cu acestea.
Relaţii
suplimentare la sediul Direcţiei Judeţene pentru
Cultură Tulcea - str. Isaccei nr. 20, persoana de contact Filip
Emanuela, tel.0240 / 516072.
Bibliografia pentru concursul de ocupare a postului de Şofer cu studii medii sau generale treapta profesională II:
1. Constituţia
României, republicată;
2. Hotărârea
Guvernului nr. 90 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi
Identităţii Naţionale, cu modificările ulterioare;
3. Legea nr. 477 / 2004
- Codul de conduită a personalului contractual din
autoritățile și instituțiile publice – CAP.II - norme generale de conduită
profesională a personalului contractual;
4.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195 / 2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
5. Hotărârea Guvernului nr. 480 /
2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195 / 2002 privind circulaţia pe
drumurile publice, aprobat prin HG nr.1391 / 2006, cu modificările
ulterioare;
6. Legea nr. 53/2003
Codul Muncii – republicată, cu modificările și completările ulterioare - Raspunderea disciplinară – art.247-252 ;
7. Legea nr.
319/2006 securitatea și sănătatea în muncă, actualizată, cu modificările și
completările ulterioare – Cap.IV- Obligațiile lucrătorilor;
DIRECTOR
EXECUTIV,
Iulian Vizauer02 iulie 2019
25 noi monumente istorice în judeţul Tulcea
Comunicat de presă
Zestrea de monumente istorice a judeţului Tulcea s-a îmbogăţit
recent cu 25 clădiri si un sit arheologic.
Este vorba despre obiective din judeţul Tulcea edificate de
Comisia Europeană a Dunării – precursoare a Uniunii Europene – sau rezultate de
pe urma prezenţei şi activităţii acesteia între 1856-1939 la Dunărea de Jos.
Cele 25 clădiri şi situl sunt monumente individuale sau
grupate (in patru ansambluri), redate aici în succesiunea emiterii ordinelor de
clasare:
1. Sediul Serviciului Tehnic al Comisiei Europene a Dunării,
corp C2, nc30460-C2; cod TL II m B
21155.
2. Ansamblul II (2 componente) – vile ale Comisiei Europene
a Dunării, vila 1 – corp C9 nc30460-C9, vila 2 – corp C11 nc30460-C11;
coduri
TL II a B 21158 - ansamblu,
TL II m B 21158.01 - nc30460-C9,
TL II m B 21158.02 - nc30460-C11.
3. Ansamblul I (3 componente) – vile ale Comisiei Europene a
Dunării, vila 1 – corp C2, vila 2 – corp C3, vila 3 – corp C4;
coduri
TL II a B 21157 - ansamblu,
TL II m B 21157.01 - corp C2,
TL II m B 21157.02 - corp C3,
TL II m B 21157.03 - corp C4.
4. Amenajări hidrotehnice şi portuare ale Comisiei Europene
a Dunării CED de la Sulina – Bazinul Mare Portuar / Bazinul Maritim; cod TL I s
A 21161.
5. Ansamblul Atelierele Comisiei Europene a Dunării (13
componente);
coduri
TL II a A 21160 - ansamblu,
TL II m A 21160.01 – nc30593-C20,
TL II m B 21160.02 – nc30406-C21,
TL II m B 21160.03 – nc30406-C25,
TL II m B 21160.04 – nc30406-C27,
TL II m B 21160.05 – nc30406-C28,
TL II m B 21160.06 – nc30406-C31,
TL II m B 21160.07 – nc30406-C36,
TL II m B 21160.08 – nc30593-C19,
TL II m A 21160.09 – nc30593-C13,
TL II m A 21160.10 - nc30593-C5,
TL II m A 21160.11 - nc30593-C3,
TL II m A 21160.12 - nc30593-C2,
TL II m A 21160.13 - nc30593-C9.
6. Ansamblul Uzina de apa de la Sulina (4 componente);
coduri
TL II a A 21159 - ansamblu,
TL I m A 21159.01 – Turnul de Apă,
TL I m A 21159.02 – Casa maşinilor,
TL I m A 21159.03 – Casa filtrelor,
TL I m A 21159.04 - locuinţă
7. Farul de pe digul de sud al Comisiei Europene a Dunării
(Farul Stins); cod TL II m B 21156
8. Locuinţa inginerului şef al Comisiei Europene a Dunării,
corp C6, nc30460-C6; cod TL II m B 21154.
Este rezultatul activităţilor derulate de Direcţia Judeţeană
pentru Cultură Tulcea şi Institutul Naţional al Patrimoniului în contextul
celebrării Anul European al Patrimoniului
Cultural 2018 - instituit prin Decizia
nr. 864 / 17. 05. 2017 a
Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene publicată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. 131
L / 20. 05. 2017.
Procedura de clasare a fost iniţiată în 15. 02. 2018 de DJC
Tulcea şi s-a finalizat în 15. 02. 2019 prin emiterea, de către Ministrul
Culturii, a Ordinelor de clasare nr. 2099 / 2019, nr. 2100 / 2019, nr. 2101 /
2019, nr. 2102 / 2019, nr. 2103 / 2019, nr. 2104 / 2019, nr. 2105 / 2019, nr.
2106 / 2019, potrivit dispoziţiilor art. 13-16 din Legea nr. 422 / 2001 privind
protejarea monumentelor istorice, republicată, şi a Normelor metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor
istorice aprobate prin OMCC nr. 2260 / 2008, cu modificările ulterioare.
***
Istoria
oraşului Sulina este indisolubil legată de activitatea Comisiei Europene a
Dunării (CED). CED a avut sediul administrativ la Galaţi, însă marea majoritate
a instituţiilor executive (Căpitănia Portului, Serviciul Tehnic, etc.) au avut
baza la Sulina, asigurând toate serviciile şi activităţile curente. Alegerea
Sulinei ca amplasament nu a fost întâmplătoare: din cauze geomorfologice, în
cursul ultimelor secole Gura Sulina devine singura (din cele trei) în mod
natural navigabilă în ambele sensuri (dinspre Dunăre spre Marea Neagră şi
invers).
În
climatul geo-politic extrem de tensionat de la sfârşitul sec. XVIII – începutul
sec. XIX, marcat în plan regional de conflictul dintre Rusia şi Imperiul Otoman
şi în plan european de fragilul echilibru al marilor puteri (aşa numitul „concert
european” statuat prin hotărârile Congresului de la Viena din 1815 ce încheie
perioada napoleoniană), în 1829 (prin Tratatul de la Adrianopol) se proclamă
libertatea navigaţiei pe Dunăre (principiul libertăţii navigaţiei pe fluviile
şi râurile internaţionale fusese garantat prin prevederile Congresului de la
Viena şi a putut fi reiterat şi pus în operă după înfrângerea Imperiului Otoman
în războiul ruso-turc din 1828-1829). Ca urmare, Sulina, poziţie strategică şi
important punct de tranzit pentru comerţul internaţional la vremea aceea,
devine obiectul disputei între ruşi, turci şi austrieci.
Statutul
său este reglementat prin Tratatul de pace de la Paris din 1856 (care conclude
Războiul Crimeei), prin prevederile art. 16 referitoare la înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea CED ca entitate administrativă autonomă (aflată sub
garanţia colectivă a puterilor europene), neutră, organizată pe sistem colegial
ca organism tehnic-administrativ extrateritorial menit să asigure
navigabilitatea Gurii şi braţului Sulina (şi, mai târziu, a întregii Dunări
maritime, până la Brăila inclusiv), să întocmească şi să aplice regulamentele
de liberă navigaţie.
De-a
lungul existenţei sale, şi după modificările şi completările succesive ale
Statutului (în 1865, 1871, 1878, 1881, 1883), CED a fost compusă din delegaţi
cu rang de plenipotenţiari ai Austriei (Austro-Ungariei), Marii Britanii,
Franţei, Prusiei (Germaniei), Sardiniei (Italiei), Rusiei, Turciei (României);
adversari ireconciliabili pe arena politicii internaţionale (şi, câteodată, în
teatrele de operaţiuni militare), statele membre au funcţionat în CED, prin
reprezentanţii lor, într-o remarcabilă armonie – CED a fost exemplificată ca un
mare succes al cooperării internaţionale între state, un precursor la scară
redusă a ceea va urma să fie Liga (Societatea) Naţiunilor / ONU şi nu mai puţin
decât un model de Uniune Europeană avant
la lettre (inclusiv din punctul de vedere al toleranţei, într-un oraş
multietnic şi multiconfesional, un concept cu mult înaintea timpului său,
„practicat” aici în mod tradiţional).
Din
această perspectivă, există toate argumentele pentru a putea numi Sulina Uniunea Europeană de la capătul Uniunii Europene.
CED a funcţionat de
iure între 1856-1931/1939; din 1948 responsabilităţile tehnice ale acesteia
au fost preluate în totalitate de România.
Prezenţa
CED la Sulina a fost principalul motor al dezvoltării şi (cel puţin pentru o
perioadă a existenţei acestui organism) prosperităţii oraşului, care devine, în
extrem de puţin timp, dintr-un cătun de piraţi o micro metropolă cosmopolită ce
atinge cca. 13 000 locuitori (populaţia stabilă, în afara sezonului de
navigaţie, cca. 5000).
Dacă în
prima parte a sec. XIX centrul de greutate al aşezării era pe malul stâng
(nordic) al braţului Sulina, după distrugerea sa aproape completă de către
flota engleză în 1853 şi mai ales după înfiinţarea CED, oraşul este practic
reconstruit, pe malul sudic, şi organizat din punct de vedere urbanistic pe
plan hippodamic, cu străzile principale paralele cu Dunărea (astăzi de la 1 la
7, notate de la malul fluviului spre sud) întretăiate perpendicular de străzile
secundare.
Din
punct de vedere arhitectural, dezvoltarea explozivă a oraşului şi tradiţiile
constructive ale variilor naţii care-l populau se reflectă în apariţia
construcţiilor de inspiraţie neo clasică şi eclectică (în principal clădiri
oficiale, dar nu numai), în prăvăliile cu locuinţe la etaj (devenite aproape un
simbol al Sulinei vechi), în casele tradiţionale „îmbrăcate” cu caplama (menite
să reziste intemperiilor), un melanj armonios şi pitoresc de atmosferă
mediteraneană punctată de rigurozitate nordică.
Două
evenimente constructive anunţă, la cumpăna secolelor XIX şi XX, începutul unui
uşor declin economic al Sulinei: 1895 – finalizarea construcţiei podului de la
Feteşti-Cernavodă şi 1909 – inaugurarea şi darea în exploatare a Portului
Constanţa; încet, dar sigur, pe măsură ce ponderea importanţei economice a Constanţei
creşte, declinul Sulinei accelerează (din anii ’20 în mod nefericit favorizat
şi de prezenţa ameninţătoare a Uniunii Sovietice în proximitate).
Pentru
fondul construit al oraşului Sulina tragedia începe cu distrugerile cauzate de
bombardamentele din Primul Război Mondial, continuă cu distrugerile cauzate de
bombardamentele din al Doilea Război Mondial şi cu „reconstrucţia” din perioada
comunistă (ale cărei priorităţi erau strict bazate pe principiul
funcţionalităţii şi deloc menite să refacă atmosfera oraşului istoric). Dacă
după 1918 oraşul se reface, încet, ajungând aproape de o stare de normalitate,
după devastările din 1942 şi 1944 (de mult mai mare amploare şi gravitate decât
în precedentul război) Sulina nu îşi mai revine (unele părţi din oraş rămân
pentru aproximativ 10 ani în ruine); din anii 1960 peisajul construit este
definitiv modificat de apariţia complexelor colective de locuit multietajate şi
a altor construcţii funcţionale cu „arhitectura” specifică epocii.
***
Acest demers este o premieră în România din mai multe puncte
de vedere:
- Este cel mai mare „lot” de clădiri monumente clasate împreună vreodată;
- Conţine primul sit arheologic subacvatic (Bazinul Maritim) clasat ca atare în
ţara noastră după 1990.
Onorarea în această manieră a prezenţei şi activităţii
Comisiei Europene a Dunării – precursoare a Uniunii Europene - la Dunărea de Jos
este cu atât mai potrivită cu cât, iată, demersul se finalizează în anul în
care România a deţinut Preşedenţia Consiliului Uniunii Europene.
Dorim să adresăm mulţumiri tuturor celor care au sprijinit
această activitate.
Ordinele de clasare au fost publicate în Monitorul Oficial al României nr. 407 / 2019, nr. 413 / 2019, nr. 435 / 2019, nr. 543 / 2019.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)