23 iunie 2019

România, aleasă din nou vicepreşedinte al Convenţiei UNESCO 2001 privind protejarea patrimoniului cultural subacvatic

"Membrii Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO salută alegerea României, pentru a doua oară consecutiv, ca vicepreşedinte al celei de cea de a 7-a Conferinţe a Părţilor la Convenţia privind patrimoniul cultural subacvatic (2001), desfăşurată în aceste zile la Paris, sub egida UNESCO. 
După mandatul obţinut în 2017, la cea de a 6-a reuniune, România îşi consolidează astfel poziţia de susţinător al importanţei patrimoniului cultural subacvatic, ca parte integrantă a patrimoniului cultural al umanităţii. Siturile, structurile, clădirile, navele scufundate, obiectele acoperite astăzi de apă rămân elemente care pot oferi inedite informaţii istorice, iar acest patrimoniu cultural subacvatic are nevoie de protecţie şi de conservare, la fel ca toate marile bunuri culturale ale omenirii. 
România este din 2007 parte a Convenţiei asupra protecţiei patrimoniului cultural subacvatic UNESCO şi va fi reprezentată în funcţia de vicepreşedinte de Iulian Vizauer, care a deţinut şi precedentul mandat. În încercarea de salvgardare a patrimoniului cultural subacvatic, România trebuie să ia o serie de măsuri de conformare: stabilirea unor proceduri naţionale privind autorizarea intervenţiilor asupra patrimoniului cultural subacvatic, crearea unui punct de contact naţional responsabil de colectarea datelor tehnice referitoare acesta, crearea unui Program Naţional de Cercetare a patrimoniului cultural subacvatic şi a unei catedre specializate în investigarea, conservarea, protejarea şi punerea în valoare a acestuia, prevenirea braconajului de artefacte, reglementarea condiţiilor de intervenţie în zonele cu vestigii arheologice subacvatice, în scopul protejării lor. 
Membrii Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO vor sprijini, prin demersuri parlamentare, implementarea acestor măsuri, astfel încât patrimoniul cultural subacvatic din România să beneficieze de măsurile de conservare, protejare şi punere în valoare, potrivit cerinţelor UNESCO." 


         ***  

"România deține, pentru încă doi ani, vicepreședinția Biroului Reuniunii Statelor Membre a Convenției UNESCO 2001 asupra protecției patrimoniului cultural subacvatic, după ce a deținut aceeași poziție în Biroul COP6 (cea de-a 6-a Conferință a Statelor Părți), pentru perioada iunie 2017 – iunie 2019. Reprezentarea României pentru un alt mandat în această calitate este asigurată de domnul arheolog Iulian Vizauer, director al Direcției Județene pentru Cultură Tulcea.
... 
Conferința Internațională privind Protecția Patrimoniului Cultural Subacvatic s-a concentrat pe ratificarea și punerea în aplicare a Convenției UNESCO 2001 de către statele membre. Mai mult, s-a discutat posibilitatea asumării unor noi măsuri pentru protecția patrimoniului subacvatic care este amenințat de activitatea industrială sau de exploatarea intensivă a resurselor." 


        ***

Date generale 

Convenţia a fost acceptată de România prin Legea nr. 99 / 2007; prin neinvocarea art. 29 la data acceptării, Convenţia – inclusiv Normele care fac parte din aceasta - se aplică[1]: în apele teritoriale ale României, aşa cum sunt acestea definite de tratatele şi convenţiile internaţionale, şi în toate apele sale interioare. Strict tehnic, Convenţia este concordantă cu prevederile legislaţiei naţionale de profil (privind protejarea patrimoniului cultural naţional – monumente istorice şi patrimoniu arheologic, adoptată în anii 2000 şi 2001) cel puţin în ceea ce priveşte platforma continentală a Mării Negre aferentă teritoriului naţional – care este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice ca sit arheologic de grupă valorică A.
La data redactării prezentei un număr de 61 state ratificaseră sau acceptaseră Convenţia. 
Conform regulilor de procedură (regulamentului Convenţiei), reuniunea Statelor Membre este singurul for de dezbatere şi decizie al Convenţiei; reuniunile se ţin odată la doi ani, următoarea fiind programată pentru primăvara anului 2021. 
Fiecare reuniune alege un Birou (1 preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 1 raportor) al cărui mandat durează până la proxima reuniune. 
Având un grad înalt de specializare, Convenţia este asistată de un Comitet Consultativ Ştiinţific şi Tehnic (infra STAB) format din 14 membri - specialişti / experţi în arheologie / arheologie subacvatică, gestiunea (protejarea) patrimoniului cultural sau drept internaţional - aleşi de plenul reuniunii dintre candidaţii avansaţi de Statele Membre. Mandatul membrilor STAB este de 4 ani (jumătate din mandate expiră la fiecare reuniune, astfel încât unul din punctele constante ale agendei întrunirilor Statelor Membre este alegerea a 7 noi membri STAB); alegerea membrilor se face în funcţie de următoarele criterii: justa repartizare / reprezentare şi rotaţie geografică (în grupurile ONU), pregătirea profesională, justul echilibru între numărul de femei şi bărbaţi. Întrunirile STAB sunt anuale, iar la acestea participă de drept strict membrii săi, Preşedintele reuniunii Statelor Membre în exerciţiu, Secretariatul Convenţiei şi aparatul tehnic UNESCO, precum şi – ca observatori – membrii Biroului. 
Secretariatul Convenţiei colectează, centralizează şi diseminează datele şi documentele referitoare la Convenţie, având un rol determinant în organizarea şi funcţionarea acesteia. 
România a fost aleasă să facă parte din Biroul celei de-a 7 a reuniune a Statelor Membre din mai 2017, ca vicepreşedinte, din partea grupului II; componenţa completă a Biroului este: preşedinte – Tunisia, vicepreşedinţi – România, Panama, Cambogia, Italia, raportor – Benin. Mandatul încetează în 2021, când a 8 a reuniune a Statelor Membre va alege un nou Birou

1] (art. 1, alin., 1, lit. a din Convenţie) „tuturor urmelor existenţei umane având caracter cultural, istoric sau arheologic, care au fost parţial ori în totalitate acoperite de apă, periodic sau în permanenţă, de cel puţin 100 de ani, cum ar fi: (i)siturile, structurile, clădirile, obiectele şi resturile umane, în contextul arheologic şi în mediul lor natural; (ii)navele, aeronavele, alte vehicule sau orice parte din acestea, împreună cu încărcătura sau orice alt conţinut, în contextul arheologic şi în mediul lor natural; şi (iii)obiectele cu caracter preistoric”. 


Recomandări 
În privinţa implementării Convenţiei de către  România. 

Intern 
Ca stat membru, România are datoria să depună - mai mult ca până acum – eforturi pentru implementarea prevederilor Convenţiei în ţară. Din această perspectivă, propunem:
1. Manualul UNESCO privind (activităţile / acţiunile întreprinse) intervenţiile asupra patrimoniului cultural subacvatic ar trebui tradus în limba română sub egida Ministerului Culturii; scopul final este să avem o variantă electronică în limba română a Manualului care să fie postată, alături de variantele engleză şi franceză, pe site-ul Ministerului Culturii. Considerăm că acestea sunt concordante cu prevederile art. 20 şi 21 din Convenţie.
Acest demers a fost iniţiat în luna iunie 2017 şi trenează din motive birocratice / contabile.
2. Normele tehnice ale Convenţiei (parte a acesteia) necesită detaliere (prin OMC) în proceduri naţionale privind autorizarea intervenţiilor asupra patrimoniului cultural subacvatic în România – posibil responsabil Comisia Naţională de Arheologie (întrucât Normele impun prezentarea unui proiect ştiinţific unei comisii de specialitate prealabil oricărui gen de intervenţie asupra patrimoniului cultural subacvatic).
3. Crearea unui punct de contact naţional (cu rol tehnic) pe lângă CNA sau MCIN responsabil cu: 1 colectarea datelor operaţionale şi tehnice referitoare la patrimoniului cultural subacvatic – Convenţia UNESCO; 2 relaţia cu ceilalţi posibili responsabili. Considerăm că acestea sunt concordante cu prevederile art. 22 din Convenţie.
4. (în viitorul predictibil) Crearea unui Program Naţional de Cercetare a patrimoniului cultural subacvatic – unul dintre scopurile acestuia ar trebui să fie identificarea precisă şi perimetrarea zonelor purtătoare de vestigii arheologice subacvatice – situri şi epave - în scopul protejării lor şi departajarea acestora de zonele care pot fi redate exploatării economice. Considerăm că acestea sunt concordante cu prevederile art. 21 şi 22 din Convenţiei.
5. (în viitorul predictibil) Crearea – împreună cu Ministerul Educaţiei sau cu Ministerul Apărării - unei catedre (sau, pentru început, măcar a unui curs) specializat/e în investigarea, conservarea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural subacvatic care să poată fi ulterior afiliată reţelei academice de profil UNESCO - UNITWIN; apreciem că un asemenea curs specializat ar putea fi creat – în marja autonomiei universitare – fie pe lângă Universitatea „Ovidius” Constanţa, fie pe lângă Academia Navală „Mircea cel Bătrân” sau viitorul Colegiu Militar Naval (a cărui reînfiinţare a fost recent anunţată public de ministerul de resort). Considerăm că acestea sunt concordante cu prevederile art. 21 şi 22 din Convenţie.
6. Este de dorit o mai strânsă colaborare cu Ministerul de Interne – Garda de Coastă în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional, inclusiv cel subacvatic (ţinând cont şi de faptul că platforma continentală a Mării Negre aferentă teritoriului naţional este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice ca sit arheologic de grupă valorică A iar zona economică exclusivă a României intră sub incidenţa prevederilor Convenţiei) din următoarele motive:
- recrudescenţa recentă a „recuperărilor” de artefacte (amfore, ancore, părţi/fragmente din epave, etc.) provenind din mediul subacvatic efectuate de persoane particulare  - echivalentul „braconierilor arheologici” de pe uscat;
- capacitatea tehnică şi umană infinit superioară a Gărzii de Coastă pentru intervenţii imediate şi punctuale în cazul încălcării prevederilor legale;
-  posibilitatea informării directe a publicului interesat asupra obligaţiei respectării prevederilor Convenţiei, în avizul de frontieră emis de această instituţie;  în acest act ar trebui specificate expres: interdicţia de a preleva artefacte / bunuri care fac obiectul Convenţiei; interdicţia de a interveni asupra bunurilor care fac obiectul Convenţiei în absenţa unui proiect ştiinţific aprobat de autorităţile competente şi a unui / unei permis / autorizaţii emise de Ministerul Culturii în acest sens; interdicţia exprimată la art. 2, pct. 7 din Convenţie: „Patrimoniul cultural subacvatic nu poate face obiectul niciunui fel de exploatare comercială”.
Recomandarea noastră este ca modalitatea de colaborare să fie materializată într-un act adiţional la Protocolul / Acordul de colaborare interministerial existent (din anul 2001, reînnoit 2007). Recomandăm inserarea coordonatelor / parametrilor pentru elementele patrimoniului cultural subacvatic – situri şi epave - cunoscute sau intuite, ca anexe clasificate secret de serviciu, în actul adiţional mai sus propus – şi actualizarea acestora după necesităţi.
Considerăm că, în conformitate cu prevederile art. 7, art. 17 şi art. 18 din Convenţie, atribuţiile şi responsabilităţile pot fi acordate prin HG sau prin Ordin al ministrului de resort.
7. Este de dorit o mai strânsă colaborare cu ANRM din perspectiva prevederilor art. 10 din Convenţie, în legătură cu emiterea licenţelor şi permiselor de explorare şi exploatare resurse minerale (inclusiv notificarea tuturor operatorilor economici cu activităţi în aria de aplicabilitate a Convenţiei asupra obligaţiei respectării prevederilor acesteia şi a Normelor), în principal în corelaţie cu prevederile art. 3 din Ordinul Preşedintelui ANRM nr. 125 / 2011 şi cu Legea nr. 85 / 2003 (a minelor).
Considerăm că, în conformitate cu prevederile art. 8-16 din Convenţie, acest lucru se poate face prin HG sau prin Ordin al preşedintelui Agenţiei. 
8. Este de dorit o mai strânsă colaborare cu Ministerul Economiei, din perspectiva prevederilor art. 10 din Convenţie (inclusiv notificarea tuturor operatorilor economici cu activităţi în aria de aplicabilitate a Convenţiei asupra obligaţiei respectării prevederilor acesteia şi a Normelor).
Considerăm că, în conformitate cu prevederile art. 8-16 din Convenţie, acest lucru se poate face prin HG sau prin Ordin al ministrului de resort. 
9. Este de dorit o mai strânsă colaborare cu Ministerul Transporturilor şi Autoritatea Navală (inclusiv notificarea tuturor transportatorilor maritimi şi fluviali care activează – fie şi temporar - în România asupra obligaţiei respectării prevederilor Convenţiei şi a Normelor).
Considerăm că, în conformitate cu prevederile art. 8-16 din Convenţie, acest lucru se poate face prin HG sau prin Ordin al ministrului de resort. 
10. Credem că este necesară operaţionalizarea reală a prezenţei MCIN în Comitetul pentru amenajarea teritoriului maritim (reglementat prin OG nr. 18 / 2016); scopul final al acestei activităţi este identificarea precisă, perimetrarea şi reglementarea modului şi condiţiilor de intervenţie în zonelor purtătoare de vestigii arheologice subacvatice – situri şi epave - în scopul protejării lor şi departajarea acestora de zonele care pot fi redate exploatării economice.

Extern
Ca membru în Biroul a 7 a reuniuni a Statelor Membre până în 2021, România are datoria să se consulte cu restul Statelor Părţi din grupul din care face parte în speţele care ţin de aplicarea Convenţiei în perioada sa de mandat şi să promoveze Convenţia în vederea unor eventuale ratificări de către statele care încă nu au făcut-o.
În grupul II următoarele ţări au ratificat / acceptat Convenţia: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Lituania, Muntenegru, România, Slovacia, Slovenia, Ucraina.
În grupul II următoarele ţări nu au ratificat / acceptat Convenţia:  Armenia,  Azerbaijan, Belarus, Republica Cehă, Estonia, Georgia, Letonia,  Polonia, Federaţia Rusă,  Serbia, Macedonia de Nord (FYROM). 
11. Considerăm că noua calitate a României de membru în Biroul a 7 a reuniuni a Statelor Membre poate fi îndeplinită inclusiv prin încurajarea creşterii numărului de ratificări (unul dintre scopurile reuniunilor Statelor Membre); în acest sens, credem că poate fi utilă iniţierea unor schimburi de mesaje cu cele 11 state nemembre mai sus menţionate – fie între miniştrii culturii, fie prin canalele diplomatice – prin care România invită a fi luată în considerare posibilitatea de a ratifica sau de a accepta Convenţia UNESCO 2001 în scopul cunoaşterii şi protejării moştenirii culturale comune – patrimoniul cultural subacvatic.


Iulian Vizauer,
DJC Tulcea

 

10 iunie 2019

Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 4 - următoarea şedinţă - 27. 06. 2019



Următoarea şedinţă a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 4 a fost programată pentru data de 27. 06. 2019, şi va avea loc la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Piaţa Ovidiu, începând cu orele 10:30.
Pentru propunerile de intervenţii din jud Tulcea, documentaţiile complete pentru aceasta şedinţă sunt aşteptate la DJC până la data de  24. 06. 2019, orele 12:00. Documentaţiile depuse după termenul fixat vor intra în calcul pentru şedinţele CZMI 4 ulterioare,


Potrivit prevederilor art. 19, alin. 1 şi 1din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei Naţionale a Monumentelor istorice, aprobat prin OMC nr. 2173 / 2013, cu modificările şi completările ulterioare:

„La şedinţele Comisiei, ale secţiunilor de specialitate, precum şi ale comisiilor zonale participă, de regulă, pentru a-şi susţine proiectele supuse analizei, proiectanţii elaboratori ai documentaţiilor, cu delegarea acestora de către beneficiar”;

„La solicitarea Comisiei, a secţiunilor de specialitate ale acesteia, a Biroului Comisiei şi a comisiilor zonale, precum şi a secretariatelor acestora, proiectanţii elaboratori ai documentaţiilor participă la şedinţă, pentru a-şi susţine proiectele supuse analizei. Analiza documentaţiilor respective poate fi amânată, de către preşedinte, la propunerea oricărui membru al comisiei sau a secretarului acesteia, dacă proiectanţii elaboratori ai documentaţiilor nu participă la şedinţă.”


***


(conform prevederilor art. 18, alin. 2 din OMC nr. 2173 / 2013 privind aprobarea ROF CNMI, cu modificările şi completările ulterioare)

ordinea de zi a şedinţei CZMI nr. 4 din 27 iunie 2019, ora 10:30




JUDEŢUL CĂLĂRAŞI

1. CONSTRUIRE SALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞCOLARĂ ÎN COM. PLĂTĂREŞTI, SAT PLĂTĂREŞTI, JUD. CĂLĂRAŞI, Faza P.T., Doc. 238/20.06.2019, în zonă de protecţie a monumentelor istorice – Cod LMI-2015: CL-II-a-A-14710, Mânăstirea Plătăreşti, sat/com. PLĂTĂREŞTI, În sudul satului Plătăreşti, Tarla 16, Parcela 28, Datare: 1646, rep.1777, 1850 – (Cod CL-II-m-A-14710.01: Biserica „Sf.Mercurie; CL-II-m-A-14710.02: Casă domnească; CL-II-m-A-14710.03: Chilii; CL-II-m-A-14710.04: Construcţii anexe;  CL-II-m-A-14710.05: Zid de incintă). Proiectant: SC TECON SRL Bucureşti, Arh. Pavel-Bogdan BABICI – O.A.R. 1519. Beneficiar: C.N.I. – PRIMĂRIA COMUNEI PLĂTĂREŞTI.

JUDEŢUL CONSTANŢA

2. PLAN URBANISTIC DE DETALIU CONSTRUIRE IMOBIL S+P+3+TERASA CIRCULABILA – LOCUINTE COLECTIVE CU SPATIU COMERCIAL LA PARTER, STR. 9 MAI NR. 1, COLT CU STR. MR. GHE. SONTU, MUN. CONSTANTA, doc. nr. 2511/4.06.2019, in situl urban Peninsula Constanta -cod CT-II-s-B-02832, in situl arheologic Orasul Antic Tomis -cod CT-I-s-A-02553, in zona de protectie a monumentelor istorice – BRD -Societe Generale cod CT-II-m-A-02796, Moscheea “Carol I”, cod CT-II-m-A-02796, Casa Grigoriu, azi Casa functiei MAN – cod CT-II-m-B-02790, Biserica “Sf. Nicolae” cod CT-II-m-A-02841– LMI 2004-2015, Proiectant: S.C. MCF CONSTRUCT 2000 S.R.L., arh. Aurora Elena Jelea, Beneficiar: S.C. REINVENT DEVELOPMENT s.r.l.

3. BRANSAMENT SI POST DE REGLARE-MASURARE GAZE NATURALE LA CLADIREA COMANDAMETULUI MARINEI MILTARE, STR. REMUS OPREANU NR. 9, MUN. CONSTANTA, faza DTAC, doc. nr. 1762/17.04.2019 + 5.06.2019, revenire, in zona de protectie a  monumentului istoric Sediul Comandamentului Marinei Militare, fost Hotel, cod CT-II-m-A-02828, in situl urban Peninsula Constanta -cod CT-II-s-B-02832, in situl arheologic Orasul Antic Tomis -cod CT-I-s-A-02553 – LMI 2004-2015, Proiectant: S.C. GEA GASINSTAL s.r.l. Constanta, Beneficiar: S.C. ENGIE ROMANIA S.A., pentru U.M. 02132, CAZARMA 477

4. ACCES SI MOBILITATE PIETONALA IN ZONA CENTRALA A MUNICIPIULUI CONSTANTA, FAZA DALI, doc. nr. 1045/12.03.2019 + 27.03.2019, revenire, In situl arheologic Orasul antic Tomis cod CT-I-s-A-02553 – LMI 2004-2015 si in zona de protectie a acestuia, In situl arheologic Necropola Orasului antic Tomis cod CT-I-s-A-02555, in zona de protectie a sitului urban Zona Peninsulara Constanta, In situl urban Zona Comerciala Centrala, in zona de protectie a monumentelor istorice: Zidul de incinta al cetatii Tomis cod CT-I-s-A-02553.08, Mormantul hypogeu paleocrestin «de la Zorile» CT-I-s-A-02555.04, Muzeul de Arta, corpul vechi,
cod CT-II-m-A-02852, Ansamblu de  doua case str. Cuza Voda 30 cod CT-II-a-B-02797, Casa str. Siretului 4 – cod CT-II-m-B-02838, Casa str. I. Lahovary 2 -cod CT-II-m-B-02817, Ansamblu de doua case str. G. Enescu 6,8, cod CT-II-a-B-02809, Hanul Balcan, str. Stefan cel Mare 84 – cod CT-II-m-B-02843, Bustul lui Vasile Parvan cod CT-III-m-B-02926 – LMI 2004-2015; Proiectant: S.C. URBAN SCOPE s.r.l., Bucuresti, arh. Claudia Slivinschi; Beneficiar: U.A.T. Municipiul Constanta

5. MODIFICARE PRIN SUPRAINALTARE PARTIALA CORP DE CLADIRE C1 SPATIU EXISTENT – RESTAURANT “ZORILE”, STR. STEFAN CEL MARE NR. 2, MUN. CONSTANTA, doc. nr. 946/05.03.2019 + 05.2019; in zona de protectie a monumnetului arheologic Mormantul hypogeu paleocrestin “de la Zorile”, cod CT-I-m-A-02555.04, in situl  arheologic Necropola orasului antic Tomis cod CT-I-s-A-02555, in situl urban cod CT-II-s-B-092842 -LMI 2004-2015; Proiectant: Salbo Strategy International S.R.L., arh. Gabriela-Iulia Ghiorghe, Beneficiar: S.C. ZORILE MARII s.r.l.

6. PLAN URBANISTC DE DETALIU STR. GENERAL MANU NR. 3, MUN. CONSTANTA, faza PUD,
Doc. nr.  2216/17.05.2019,  in zona de protectie a monumentului istoric Casa str. Siretului 4, cod CT-II-m-B-02838, Casa str. I.Lahovari nr. 2, cod CT-II-m-B-02817, in situl urban Zona comerciala centrala cod CT-II-s-B-02811, in situl arheologic Necropola orasului antic Tomis cod CT-I-s-A-02555 – LMI 2004-2015, Proiectant: S.C. EAST ATELIER s.r.l., urb. Mihaela Pusnava; Beneficiar: S.C. HUYSEC S.R.L.

7. PLAN URBANISTIC ZONAL INTRE STR. N. IORGA, STR. BUCOVINEI, STR. BOGDAN VODA, BD. MAMAIA, MUN. CONSTANTA, faza PUZ, doc.nr. 2219/17.05.2019; In zona de protectie a monumentului istoric Biserica ”Sf. Gheorghe”, str. N. Iorga 12, cod CT-II-m-B-02835, in sit urban cod CT-II-s-B-02821, in sit arheologic Necropola orasului antic Tomis cod CT-I-s-A-02555 –LMI 2004-2015, Proiectant: S.C. EAST ATELIER s.r.l., urb. Mihaela Pusnava, Beneficiar: S.C. BLUE BIKE DEVELOPMENT s.r.l.

8. REABILITAREA FATADELOR, A PICTURII MURALE EXTERIOARE SI INTERIOARE, CONSOLIDAREA STRUCTURII DE REZISTENTA, SISTEMATIZAREA CURTII, REFACEREA IMPREJMUIRII, REABILITAREA TUTUROR INSTALATIILOR SI CONSTRUIRE LUMANARAR PENTRU BISERICA „SF. MARE MUCENIC GHEORGHE”, STR. MIHAI VITEAZU NR. 7, MUN. MANGALIA, doc. nr. 2837/21.06.2019, monument istoric cod CT-II-m-B-02900, 1914-29, in sit arheologic Orasul antic Callatis cod CT-I-s-A-02696, in sit urban cod CT-II-s-B-02899 –LMI 2004-2015; Proiectant S.C. Polarh Design SRL, arh. Cristian Rânja, specialist MC, Beneficiar: Municipiul Mangalia

9. CONSTRUIRE LOCUINTA PARTER + GARAJ, STR. DR. MOTAS NR. 1, MUN. MANGALIA, doc. nr. 1044/12.03.2019+ 2151/28.05.2019+11.06.2019, In situl arheologic Orasul antic Callatis, cod CT-I-s-A-02696,
In situl urban cod CT-II-s-B-02899 – LMI 2004-2015, Proiectant: arh. Dordea Dragos Mihai, Beneficiar: Zaman Stefan

10. EXTINDERE, MODERNIZARE, RECOMPARTIMENTARE, SCHIMBARE DESTINATIE PENTRU VILA MINERVA, STR. EROILOR NR. 2, ORAS TECHIRGHIOL, Faza DTAC, doc. nr. 2564/5.06.2019, in zona de protectie a monumentului istoric “Monumentul eroilor din primul razboi mondial 1916-1918” cod CT-IV-m-B-02962, in situl arheologic Dealul Minerva, cod CT-I-s-B-02760 – LMI 2004-2015; Proiectant: S.C. NOR IX STUDIO ARHIECTURA s.r.l., arh. Andrei Leonte, Beneficiar: S.C. INNOVATIVE DERM s.rl.

11. CONSTRUIRE CORP CHILII MANASTIRE D+P+2, SPATII VERZI, ORGANIZARE DE SANTIER, MANASTIREA “SF. MARIA”, STR. VICTOR CLIMESCU NR. 14, ORAS TECHIRGHIOL, FAZA DTAC,  doc. nr. 2887/25.06.2019, in zona de protectie a monumentului istoric Biserica de lemn “Sf. Maria Mare” cod CT-II-m-A-02916 – LMI 20104-2015; Proiectant: EXTRUDE STUDIO s.r.l., arh. Iulia Cutova, Beneficiar: Patriarhia Romana, Centrul social pastoral “Sf. Maria”

12. REABILITARE SI MODERNIZARE IMOBILE STR. OVIDIU NR. 19 SI STR. M. EMINESCU NR. 3B, in cadrul proiectului RESTAURAREA MOSTENIRII CULTURALE UNICE SI COMUNE SI PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC COMUN HAMANGIA – PRIMA CIVILIZATIE A VECHII EUROPE, ORAS CERNAVODA, Faza DTAC, doc. nr. 2419/29.05.2019, in situl urban cod CT-II-s-B-02875 – LMI 2004-2015,
Proiectant:  Beneficiar: UAT Oras Cernavoda

13. EXTINDERE SI RECONFIGURARE SPATSPATIU COMERCIAL P+POD CIRCULABIL, STR. OVIDIU NR. 5, ORAS CERNAVODA, doc. nr. 1159/19.03.2019 + 29.05.2019, in zona de protectie a monumentului istoric Casa str. Dacia nr. 5, cod CT-II-m-B-02876, in situl urban cod CT-II-s-B-02875 – LMI 2004-2015, Proiectant: arh. Teodor Costan Bratan, Beneficiar: Maracineanu Stefania


14. CONSULTARE – REFACERE FATADE CLADIRE EXISTENTA, AMENAJARI INTERIOARE PENTRU BIROURI, AMENAJARE MANSARDA PRIN REALIZARE SUPANTA PESTE ETAJUL AL 2-LEA, cu pastrarea volumetriei constructiei si al CUT existent, STR. N. TITULESCU NR. 14, MUN. CONSTANTA, doc. nr. /26.06.2019; in situl urban Peninsula Constanta -cod CT-II-s-B-02832, in situl arheologic Orasul Antic Tomis -cod CT-I-s-A-02553, in zona de protectie a monumentelor istorice – Casa cu Lei, str. Dianei 1, cod CT-II-m-A-02789, Casa str. N. Titulescu 12, cod CT-II-m-B-02847, Fost Hotel (Cabaret Britania) str. N. Titulescu 9, cod CT-II-m-B-02844, Hotel INTIM, str. N. Titulescu 9, cod CT-II-m-B-02845 - LMI 2004-2015, Proiectant: Graphic Design Studio &Arhitecture s.r.l., arh. George Andrei Uretu; Beneficiar: Andrei Muntmark

15. DOCUMENTATIE DE DECLASARE PARTIALA SIT ARHEOLOGIC SUBACVATIC,
doc. nr. 1667/12.06.2019, in Situl arheologic subacvatic cod CT-I-s-A-02561 – LMI 2004-2015, Studiu de diagnostic arheologic MINA Constanta, Beneficiar: LUKOIL OVERSEAS ATASH BV – SUCURSALA BUCURESTI


JUDEŢUL IALOMIŢA

16. CONSTRUIRE ANEXE C6 ŞI C7, SAT BĂRCĂNEŞTI, COMUNA BĂRCĂNEŞTI, STR. MIHAI VITEAZUL NR. 174. Faza D.T.A.C. În zona de protecţie a M.I.: Casa „Toader Roşca”, cod LMI-2015: IL-II-m-B-14092, Proiectant: SC Conscivil Nic SRL, ing. Bulică Nicolae; arh. Florin Stoica; Beneficiar: Comuna Bărcăneşti.

17. DESFIINŢARE LOCUINŢĂ C1, STR. ALEXANDRU CEL BUN, NR. 32, MUN. FETEŞTI, jud. Ialomiţa, Faza D.T.A.D. doc. Nr. 398/31.05.2019, în zonă construită protejată de interes local, constituită prin PUG Mun. Feteşti, care are limita de nord-est -str. Alexandru cel Bun (unind zonele de protecţie a monumentelor istorice, cel mai apropriat de adresa menţionată fiind MI, cod LMI-2015: IL-II-m-B-14116 Şcoală (Şcoala nr. 2), str. Călăraşi, nr. 289); Proiectant: ing. Valeriu Burlacu; arh. Marian Coman; Beneficiari: Nicolae-Daniel Onişor şi Elena-Gabriela Ailenei.


JUDEŢUL TULCEA

18. înfiinţarea pensiunii agroturistice Drumul Vinului din comuna Niculiţel, judeţul Tulcea, UAT Niculiţel, sat Niculiţel, str. Drumul Vinului, nr. 59, F12 intravilan, T52, Cc1663, A1664, nc30837 UAT Niculiţel,  DTAC, revenire din CZMI 4 anterioare, în situl arheologic - zonă cu patrimoniu arheologic reperat, conform definiţiei de la art. 2, alin. 1, lit. j) din OG 43 / 2000 privind protejarea patrimoniului arheologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare – aşezări şi necropole romane şi medievale, situl Nic23, în zona de protecţie a unor monumente istorice - Lista Monumentelor Istorice din România, M. Of. R, Partea I, nr. 113 bis / 15. 02. 2016, vol. II, p. 2508 – 2563, jud. Tulcea, poziţia 281, cod TL I s B 05856, cod Repertoriul Arheologic Naţional 161044.01, poziţia 292, cod TL I m A 05862, cod Repertoriul Arheologic Naţional 161044.07, beneficiar Cerşamba Nicolae PFA, proiectat PFA Traian Mosoiu, arh. C. Petro;

19. extindere şi mansardare corp C2, UAT mun Tulcea, mun Tulcea, str. Victoriei, nr. 44, nc43585 UAT mun Tulcea, DTAC, REVENIRE DIN CZMI 4 anterioare, în zona de protecţie a unui monument istoric - Lista Monumentelor Istorice din România, M. Of. R, Partea I, nr. 113 bis / 15. 02. 2016, vol. II, p. 2508 – 2563, jud. Tulcea, poziţia 506, cod TL II m B 05998, beneficiar oraşul Corneliu Constantin, proiectat SC ING Proiect SRL, arh. S. Anton;

20. modernizare PT uri UO MT/JT Tulcea, jud. Tulcea – PT 334 Sulina, UAT Sulina, oraş Sulina, F12 intravilan, str. a II a, DTAC, revenire din CZMI 4 anterioare, în zonele de protecţie ale unor monumente istorice - Lista Monumentelor Istorice din România, M. Of. R, Partea I, nr. 113 bis / 15. 02. 2016, vol. II, p. 2508 – 2563, jud. Tulcea, poziţia 535, cod TL II m B 06017, poziţia 540, cod TL II m B 21102, poziţia 548, cod TL II m B 06030, poziţia 549, cod TL II m B 06032, beneficiar SC E-Distribuţie Dobrogea SA, proiectat SC E-Distribuţie Dobrogea SA, Serviciul Managenmentului şi Controlului Lucrărilor MT-JT, ing. D. Razim;

21. construire locuinţă şi împrejmuire, UAT Valea Nucarilor, sat Agighiol, F12 extravilan, T61, p1,3, nc32253 UAT Valea Nucarilor, DTAC revenire din CZMI 4 anterioare, în Zona Construită Protejată de interes local (instituită prin PUG Valea Nucarilor aprobat prin HCL Valea Nucarilor nr. 39/2013), beneficiar Eugen Stamate / Aurelia Pata, proiectat SC Edifica LA SRL, arh. L. Arhire;

22. prevenirea şi combaterea crimei organizate şi cooperarea Poliţiei – extinderea şi modernizarea sediului Poliţiei Locale Tulcea, PUZ, UAT mun Tulcea, mun Tulcea, str, Mahmudiei nr. 18, în zona de protecţie a unui monument istoric - Lista Monumentelor Istorice din România, M. Of. R, Partea I, nr. 113 bis / 15. 02. 2016, vol. II, p. 2508 – 2563, jud. Tulcea, poziţia 498, cod TL II m B 05988, în zona de memorie urbană instituită prin PUG aprobat prin HCL mun Tulcea nr. 29 / 1996, beneficiar municipiul Tulcea prin Primăria municipiului Tulcea, proiectat SC Dualstudio SRL, urb. C. Caraman;

23. reabilitare, modernizare şi transformare imobil, situat în oraşul sulina, str. iv nr. 83, judeţul tulcea, cu regim de înălţime p în p+1 cu schimbare de destinaţie din centrală termică în autobază, PUZ, UAT sulina, oraş sulina, str a iv a, nr. 83, nc31074 UAT sulina, în zonele de protecţie ale unor monumente istorice - Lista Monumentelor Istorice din România, M. Of. R, Partea I, nr. 113 bis / 15. 02. 2016, vol. II, p. 2508 – 2563, jud. Tulcea, poziţia 544, cod TL II m B 06026, poziţia 548, cod TL II m B 06030, poziţia 549, cod TL II m B 06032, poziţia 552-554, cod TL II a B 06035, beneficiar oraşul Sulina prin Primăria oraşului Sulina, proiectat SC Casa Sibiană Proiect & Cons SRL – SC Raumplan Design SRL, urb. M. A. Motcanu Dumitrescu;

24. modernizare şi amenajare locuinţă existentă în vederea înfiinţării „agropensiune Alexandra”, PUZ, UAT Niculiţel, sat Niculiţel, F12 intravilan, T45, A1475/1, nc31410 UAT Niculiţel, în zona de protecţie a sitului arheologic – monument istoric - Lista Monumentelor Istorice din România, M. Of. R, Partea I, nr. 113 bis / 15. 02. 2016, vol. II, p. 2508 – 2563, jud. Tulcea, poziţia 281, cod TL I s B 05856, cod Repertoriul Arheologic Naţional 161044.01, beneficiar Gogoaşă D Ionel PFA, proiectat SC Misoli SRL, arh. M. Dida;

25. construire locuinţă, DTAC, UAT Mahmudia, sat Mahmudia, F12 intravilan, T51, p1170, nc31499 UAT Mahmudia, în zonă cu patrimoniu arheologic reperat, conform definiţiei de la art. 2, alin. 1, lit. j) din OG 43 / 2000 privind protejarea patrimoniului arheologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (art. 5, alin. 7 din acelaşi act normativ)  – necropola, sec. IV a. Chr., in punctul  "La Lutarie" - punct 2 studiul istoric PUG Mahmudia, beneficiar Marinela Nicolae, raport cercetare arheologică preventivă – dr. G. Jugănaru – MDJ Călăraşi, propunere acordare certificat de descărcare de sarcină arheologică;

26. construire locuinţă, DTAC, UAT Mahmudia, sat Mahmudia, F12 intravilan, T51, p1170, nc31875 UAT Mahmudia, în zonă cu patrimoniu arheologic reperat, conform definiţiei de la art. 2, alin. 1, lit. j) din OG 43 / 2000 privind protejarea patrimoniului arheologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (art. 5, alin. 7 din acelaşi act normativ)  – necropola, sec. IV a. Chr., in punctul  "La Lutarie" - punct 2 studiul istoric PUG Mahmudia, beneficiar Corina Laura Ivanov, raport cercetare arheologică preventivă – dr. G. Jugănaru – MDJ Călăraşi, propunere acordare certificat de descărcare de sarcină arheologică;


27. construire locuinţă, DTAC, UAT mun Tulcea, mun Tulcea, str. Văcărescu, nr. 14, în situl arheologic - Lista Monumentelor Istorice din România, M. Of. R, Partea I, nr. 113 bis / 15. 02. 2016, vol. II, p. 2508 – 2563, jud. Tulcea, poziţia 1-7, cod TL I s A 05718, cod Repertoriul Arheologic Naţional 159623.01, beneficiar Aftinia Garip, raport cercetare arheologică preventivă – dr. G. Nuţu – ICEM Tulcea, propunere acordare certificat de descărcare de sarcină arheologică.



06 iunie 2019

Schemă de ajutor de stat pentru restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice în cadrul Programului RO-CULTURA

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr, 449 bis/5.VI.2019



ORDIN
pentru aprobarea schemei de ajutor de stat denumită „Schemă de ajutor de stat pentru restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice în cadrul Programului RO-CULTURA”1)
Ţinând cont de prevederile Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1.084/2017,
în temeiul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări, prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu Avizul favorabil al Consiliului Concurenţei nr. 5.034 din 24.04.2019 privind proiectul Schemei de ajutor de stat pentru restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice în cadrul Programului RO-CULTURA,
în temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90 /2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,
având în vedere Ordinul ministrului culturii nr. 2.060/2016[1]) pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,
în aplicarea dispoziţiilor Ordinului ministrului culturii nr. 3.845[2]) din 18.10.2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Unităţii de Management a Proiectului, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere dispoziţiile Ordinului ministrului culturii şi identităţii naţionale nr. 2.324/2017[3]) privind desemnarea UMP pentru a prelua integral atribuţiile de operator de program pentru programul PA14 „Antreprenoriat cultural, patrimoniu cultural şi schimb cultural” din cadrul Mecanismului financiar SEE 2014-2021, denumit în continuare Programul RO-CULTURA,
ministrul culturii şi identităţii naţionale emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Schema de ajutor de stat pentru restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice în cadrul Programului RO-CULTURA prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul culturii şi identităţii naţionale, Valer-Daniel Breaz
Anexă
Art. 1. (1) Prezenta procedură instituie o schemă de ajutor stat denumită „Schemă de ajutor de stat pentru restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice în cadrul Programului RO-CULTURA".
(2)              Acordarea ajutorului de stat în cadrul acestei Scheme se va face cu respectarea criteriilor privind ajutorul de stat stipulate în Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei Europene din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1.084/2017, denumit în continuare Regulamentul de exceptare în bloc.
(3)              Schema se aplică pe întreg teritoriul României.
(4)              Prezenta Schemă de ajutor de stat este exceptată de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) către Comisia Europeană în conformitate cu prevederile Regulamentul Comisiei Europene nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 si 108 din Tratat.
(5)              Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, prin Unitatea de Management a Proiectului este furnizorul şi administratorul Schemei de ajutor de stat pentru restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice în cadrul Programului RO- CULTURA, denumit în continuare MCIN-UMP.
Art. 2. Obiectivul prezentei Scheme de ajutor de stat este protejarea patrimoniului cultural prin restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice şi sprijinirea cooperării culturale între statele donatoare si România.
conform Articolului 10.5 al Protocolului 38c al Acordului SEE la 8 septembrie 2016 şi confirmat de Comitetul Permanent al Statelor AELS la 22.09.2016;
f)        Memorandumul de înţelegere dintre Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei (denumite în continuare „state donatoare”) şi Guvernul României privind implementarea Mecanismului financiar Spaţiul Economic European 2014-2021 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 838 din 21.10.2016 prin Ordinul Ministrului Fondurilor Europene nr. 2102 din 19.10.2016;
g)      Ghidurile adoptate de CMF în conformitate cu prevederile art. 1.5 alin. (1) lit. d) din Regulament;
h)      Acordul de Program din data de 05.06.2018, încheiat între Comitetul Mecanismului Financiar al SEE (denumit în continuare „CMF”) şi Punctul Naţional de Contact (denumit în continuare „PNC”), pentru implementarea Programului „RO-CULTURA”;
i)        Acordul de implementare a Programului din data de 05.06.2018, încheiat între PNC şi Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale (denumit în continuare „MCIN”), în calitate de Operator de Program;
j) OUG nr. 34/2017 privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar Spaţiul Economic European 2014-2021 şi Mecanismului financiar norvegian 2014-2021, aprobată prin Legea nr. 206/2017 şi Normele metodologice de aplicare a prevederilor acesteia, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice şi al Ministrului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice si Fondurilor Europene nr. 2840/31.10.2017;
k) OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată prin Legea nr. 142/2012 şi Normele metodologice de aplicare a prevederilor acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 875/2011;
I) Hotărârea Guvernului nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/corecţiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora;
m) Ordinul Ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale nr. 2324/26.05.2017 privind desemnarea Unităţii de Management a Proiectului pentru a prelua integral atribuţiile de Operator de Program pentru Programul PA14 - „Antreprenoriat cultural, patrimoniu cultural şi schimb cultural” din cadrul Mecanismului financiar SEE 2014-2021, denumit în continuare Programul RO-CULTURA;
n) Ordinul Ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale nr. 2238/08.04.2019 privind modalitatea de acordare a finanţării pe bază de sume forfetare şi pe bază de bareme standard de costuri unitare pentru deplasări în cadrul proiectelor finanţate prin Programul RO-CULTURA derulat în cadrul Mecanismul Financiar SEE 2014-2021, publicat în Monitorul Oficial nr. 315/23.04.2019.
cultură şi conservarea patrimoniului, prevăzut la art. 53 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)     Prin prezenta Schemă nu se acordă ajutoare:
a)      întreprinderilor care fac obiectul unui ordin de recuperare neexecutat prin care un ajutor este declarat ilegal şi incompatibil cu piaţa internă, cu excepţia schemelor de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale;
b)      întreprinderilor aflate în dificultate;
c)      condiţionate de obligaţia ca beneficiarul să îşi aibă sediul central în statul membru relevant sau să fie stabilit cu preponderenţă în statul membru respectiv; cu toate acestea, cerinţa de a avea un sediu sau o sucursală în statul membru care acordă ajutorul la momentul plăţii ajutorului este permisă;
d)      condiţionate de obligaţia ca beneficiarul să utilizeze bunuri produse la nivel naţional sau servicii naţionale sau care limitează posibilitatea ca beneficiarii să exploateze în alte state membre rezultatele obţinute din cercetare, dezvoltare şi inovare.
Art. 5 (1) Prezenta Schemă de ajutor de stat se aplică numai ajutoarelor care au efect stimulativ.
(2)     Se consideră că ajutoarele au efect stimulativ dacă beneficiarul depune furnizorului o cerere de finanţare, conform modelului prevăzut în Ghidul solicitantului, aprobat prin Ordin de ministru, înainte de demararea proiectului.
i)        avantaj - orice beneficiu economic pe care întreprinderea nu l-ar fi putut obţine în condiţii normale de piaţă, şi anume în absenţa intervenţiei statului. Ori de câte ori situaţia financiară a unei întreprinderi este îmbunătăţită ca rezultat al intervenţiei statului în condiţii care diferă de condiţiile normale de piaţă, există un avantaj;
j) beneficiar de ajutor de stat - promotorul de proiect şi partenerul de proiect din România, întreprindere, care beneficiază de sprijin financiar nerambursabil în cadrul Schemei de ajutor de stat; k) cheltuieli eligibile - costurile prevăzute la art. 53 din Regulamentul de exceptare în bloc;
I)       costuri indirecte - costurile instituţiei culturale sau ale sitului de patrimoniu legate de activităţi continue sau periodice care se desfăşoară în cursul activităţii obişnuite, în legătură directă cu costurile eligibile directe atribuite proiectului şi cu activităţile desfăşurate în cadrul proiectului, m) cofinanţare/contribuţie proprie - totalul sumelor asigurate de către beneficiarii de ajutor de stat şi/sau de către partenerii acestora, după caz, pentru implementarea proiectelor, reprezentând sume aferente cheltuielilor eligibile, conform contractului de finanţare; n) Comitetul Mecanismului Financiar SEE (CMF) - Comitetul înfiinţat de Comitetul permanent al Statelor AELS să gestioneze Mecanismul Financiar SEE 2014-2021;
o)   componentă de infrastructură („hard measure”) - realizarea de lucrări de intervenţie la construcţii existente pentru care este obligatorie obţinerea unei autorizaţii de construire în condiţiile legii; p) conflict de interese - situaţia în care o persoană implicată în procesul de selecţie deţine interese directe sau indirecte care sunt sau par a fi incompatibile cu exercitarea imparţială şi/sau obiectivă a funcţiilor legate de procesul de selecţie. Aceste interese pot fi legate de interese economice, afinităţi politice sau naţionale, legături de familie sau personale, alte interese comune cu cele ale solicitantului sau ale partenerului său, sau orice alte interese care pot influenţa activitatea imparţială şi obiectivă a persoanei implicate în selecţia proiectelor. De asemenea, vor fi avute în vedere şi prevederile privind conflictul de interese din legislaţia naţională incidenţă; q) contract de finanţare - contractul încheiat între furnizor şi promotorul de proiect (beneficiar de ajutor de stat), care reglementează drepturile şi obligaţiile aferente implementării unui proiect şi prin intermediul căruia este acordat ajutorul de stat sub formă de sprijin financiar nerambursabil; r) data acordării ajutorului de stat - data la care dreptul legal de a primi ajutorul este conferit beneficiarului, în speţă, data semnării contractului de finanţare între beneficiar şi furnizor; s) dosar de finanţare - totalitatea documentelor aferente unui proiect depus în cadrul unui apel de proiecte, conţinând cererea de finanţare, documentele obligatorii şi alte documente suport; t) dublă finanţare - finanţarea unor costuri care au fost deja acoperite/ decontate din Mecanismul Financiar SEE sau alte fonduri publice/ fonduri externe nerambursabile sau finanţarea aceleiaşi activităţi din mai multe surse; u) evaluare - o apreciere sistematică, obiectivă şi independentă a modului de concepere, implementare şi/sau a rezultatelor obţinute în programe şi proiecte, cu scopul de a determina relevanţa, coerenţa şi consistenţa, eficacitatea, eficienţa, impactul şi sustenabilitatea contribuţiei financiare; v) furnizor de ajutor de stat - Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale prin Unitatea de Management a Proiectului;
w) ghidul solicitantului - documentul ce cuprinde informaţiile necesare solicitantului pentru pregătirea, derularea şi implementarea proiectului; x) infrastructură culturală - clădiri-monument istoric individualizate în Lista Monumentelor Istorice (LMI) actualizată, în care se desfăşoară activităţi culturale;
y) inovare - implementarea unui produs nou sau îmbunătăţit semnificativ (bunuri sau servicii) sau a unui proces, a unei noi metode de punere pe piaţă sau a unei noi metode organizaţionale în practicile de afaceri, în organizarea locului de muncă sau într-o relaţie externă. Inovarea poate fi la nivel de întreprindere, la nivel de sector, la nivel naţional sau la nivel internaţional. Inovarea presupune inclusiv utilizarea de soluţii/tehnologii/produse deja dezvoltate/disponibile pe piaţă şi ajustarea acestora la propriile nevoi; z) instituţie publică - denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; aa)întreprindere - orice entitate care desfăşoară o activitate economică, indiferent de statutul său juridic şi de modul în care este finanţată; bb)întreprindere în dificultate - întreprindere care se află în cel puţin una din situaţiile următoare:
i.         în cazul unei societăţi comerciale cu răspundere limitată (alta decât un IMM care există de mai puţin de trei ani sau, în sensul eligibilităţii pentru ajutor pentru finanţare de risc, un IMM aflat la 7 ani de la prima sa vânzare comercială care se califică pentru investiţii pentru finanţare de risc în urma unui proces de diligenţă efectuat de un intermediar financiar selectat), atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situaţie survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (şi din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societăţii) conduce la un rezultat negativ care depăşeşte jumătate din capitalul social subscris. în sensul acestei dispoziţii, „societate cu răspundere limitată” se referă în special la tipurile de societăţi menţionate în anexa I la Directiva 2013/34/UE, respectiv societate pe acţiuni, societate cu răspundere limitată, societate în comandită pe acţiuni, iar „capital social” include, dacă este cazul, orice capital suplimentar.
ii.       în cazul unei societăţi comerciale în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii (alta decât un IMM care există de mai puţin de trei ani sau, în sensul eligibilităţii pentru ajutor pentru finanţare de risc, un IMM aflat la 7 ani de la prima sa vânzare comercială care se califică pentru investiţii pentru finanţare de risc în urma unui proces de diligenţă efectuat de un intermediar financiar selectat), atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu aşa cum reiese din contabilitatea societăţii a dispărut din cauza pierderilor acumulate. în sensul prezentei dispoziţii, „o societate comercială în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii” se referă în special la acele tipuri de societăţi menţionate în anexa II la Directiva 2013/34/UE, respectiv societate în nume colectiv, societate în comandită simplă.
iii.        Atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvenţă sau îndeplineşte criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvenţă să fie deschisă la cererea creditorilor săi.
iv.       Atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare şi nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanţia sau a primit ajutoare pentru restructurare şi face încă obiectul unui plan de restructurare.
v.        în cazul unei întreprinderi care nu este un IMM, inclusiv în cazul organizaţiilor neguvernamentale, instituţiilor publice şi unităţilor administrativ-teritoriale care desfăşoară activitate economică, reflectată separat în conturi contabile distincte, atunci când, în ultimii 2 ani, raportul datorii/capitaluri proprii al întreprinderii este mai mare de 7,5 şi capacitatea de acoperire a dobânzilor calculată pe baza EBITDA se situează sub valoarea 1,0;
cc) monitorizare - urmărirea implementării proiectelor şi programelor pentru a se asigura că procedurile stabilite sunt respectate, pentru a verifica progresul înregistrat în vederea obţinerii rezultatelor şi realizărilor stabilite şi a identifica la timp eventualele probleme, în vederea adoptării de măsuri corective; ddjmonument istoric - bun imobil, construcţie şi teren situat pe teritoriul României, semnificativ pentru istoria, cultura şi civilizaţia naţională şi universală. Regimul de monument istoric este conferit prin clasarea acestor bunuri imobile conform procedurii prevăzute în legea specială; ee)Oficiul Mecanismului Financiar - oficiul care asistă CMF în gestionarea Mecanismului Financiar SEE 2014-2021, respectiv a Programului RO- CULTURA, care este responsabil pentru derularea operaţiunilor curente ale MFSEE 2014-2021 în numele CMF şi îndeplineşte funcţia de punct de contact; ff) Operator de Program - Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale prin Unitatea de Management a Proiectului pentru Programul RO-CULTURA, în cadrul prezentei Scheme de ajutor de stat fiind furnizor de ajutor de stat şi administrator al Schemei; ggjorganizaţie neguvernamentală - organizaţie voluntară, non-profit, având un scop non-comercial, înfiinţată ca persoană juridică în ţara de origine, independentă de administraţiile locale, regionale sau de administraţia centrală, de entităţile publice, de partidele politice şi de organizaţiile comerciale. Instituţiile religioase şi partidele politice nu sunt considerate organizaţii neguvernamentale eligibile pentru scopurile Programului RO-CULTURA; hh)Partener de Program - entitate din statele donatoare, desemnată de CMF, care oferă consiliere cu privire la pregătirea şi/sau implementarea Programului. Pentru Programul RO-CULTURA, partenerii de program sunt Directoratul Norvegian pentru Patrimoniu Cultural şi Consiliul Artelor din Norvegia;
ii)       partener de proiect - persoană juridică, activ implicată şi contribuind în mod eficient la implementarea unui proiect. împarte cu Promotorul de Proiect un scop cultural, social sau economic comun, care urmează să fie realizat prin implementarea acelui proiect. Partenerul de proiect din România este beneficiar de ajutor de stat, împreună cu promotorul de proiect; jj) prefinanţare - tranşă de plată acordată beneficiarului ajutorului de stat (promotorului de proiect) de către furnizor (Operatorul de Program) pe baza estimărilor financiare ale cheltuielilor eligibile aferente perioadelor de raportare intermediare, în limitele stabilite prin Schemă;
kk) proiect - o serie de lucrări indivizibile din punct de vedere economic care îndeplinesc o funcţie tehnică precisă şi cu obiective clar stabilite referitoare la programul în care se încadrează;
II)     proiect în parteneriat cu statele donatoare - proiect implementat în strânsă cooperare cu un partener de proiect a cărui locaţie principală este în unul dintre statele donatoare;
mm) promotor de proiect - beneficiar de ajutor de stat, persoană juridică, cu responsabilitate în iniţierea, pregătirea şi implementarea unui proiect, care a semnat contractul de finanţare pentru acordarea ajutorului de stat sub formă de sprijin financiar nerambursabil;
nn)protejarea monumentelor istorice - ansamblul de măsuri cu caracter ştiinţific, juridic, administrativ, financiar, fiscal şi tehnic menite să asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, evidenţa, conservarea, inclusiv paza şi întreţinerea, consolidarea, restaurarea, punerea în valoare a monumentelor istorice şi integrarea lor social-economică şi culturală în viaţa colectivităţilor locale;
oo)Punct Naţional de Contact - entitate publică naţională desemnată de Statul Beneficiar, ce deţine responsabilitatea generală pentru atingerea obiectivelor Mecanismului Financiar SEE 2014-2021, precum şi pentru implementarea prevederilor Memorandumului de înţelegere, respectiv Ministerul Fondurilor Europene;
pp)sectoare culturale şi creative - toate sectoarele ale căror activităţi sunt bazate pe valori culturale şi/sau expresii artistice şi alte expresii creative, indiferent dacă aceste activităţi sunt orientate sau nu către piaţă şi indiferent de tipul de structură care le realizează şi de modul de finanţare a structurii respective. Activităţile respective includ dezvoltarea, crearea, producerea, difuzarea şi conservarea bunurilor şi serviciilor care constituie/încorporează expresii culturale, artistice sau alte expresii creative, precum şi funcţiile conexe, cum ar fi educaţia sau managementul/gestionarea. Sectoarele culturale şi creative includ, printre altele, arhitectura, arhivele, bibliotecile şi muzeele, artizanatul artistic, patrimoniul cultural material şi imaterial, designul, festivalurile, muzica, literatura, artele spectacolului, editarea, radioul şi artele vizuale;
qq)solicitant - persoană juridică publică sau privată, înregistrată în România, care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate ale Programului RO-CULTURA şi care depune o cerere de finanţare în cadrul unui apel de proiecte;
rr) sprijin financiar nerambursabil - suma acordată în baza contractului de finanţare în vederea implementării proiectului, constituită din suma finanţată din MFSEE şi cofinanţarea naţională publică aferentă;
ss) state donatoare - Islanda, Liechtenstein şi Norvegia.
desfăşoare în mod curent activitate economică, aceasta reprezentând criteriu de eligibilitate doar în ceea ce priveşte activităţile aferente proiectului depus în cadrul prezentei Scheme de ajutor de stat.
(2)               Categoriile de solicitanţi eligibili în cadrul prezentei Scheme sunt:
a)      instituţie publică, în sensul definiţiei de la art. 6 din prezenta Schemă;
b)      unitate administrativ-teritorială, definită conform Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi sector al Municipiului Bucureşti;
c)      organizaţie neguvernamentală, în sensul definiţiei de la art. 6 din prezenta Schemă, constituită în baza Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii) sau a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată prin Legea nr.246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi care poate desfăşura activităţile propuse prin proiect potrivit documentelor statutare;
d)      societate comercială constituită în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se încadrează în categoria IMM - microîntreprindere, întreprindere mică sau întreprindere mijlocie, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE. Solicitantul va completa Anexa nr. 1 la prezenta Schemă - „Declaraţia privind tipul şi categoria întreprinderii”;
e)      societate cooperativă constituită în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, care se încadrează în categoria IMM - microîntreprindere, întreprindere mică sau întreprindere mijlocie, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE. Solicitantul va completa Anexa nr. 1 la prezenta Schemă - „Declaraţia privind tipul şi categoria întreprinderii”;
(3)               Solicitant eligibil este entitatea care îndeplineşte cumulativ criteriile enumerate mai jos:
a)      are calitatea de persoană juridică înregistrată în România, respectiv are personalitate juridică;
b)      se aplică atunci când solicitantul este tip societate comercială sau societate cooperativă: domeniul de activitate - clasa CAEN - vizat de proiect trebuie să fie înscris în obiectul de activitate al societăţii la data depunerii proiectului şi să fie autorizat la sediul identificat ca loc de implementare al proiectului la momentul începerii activităţii de valorificare a monumentului istoric, indiferent dacă reprezintă activitatea principală sau secundară a întreprinderii;
c)      deţine unul dintre următoarele drepturi reale asupra monumentului istoric vizat de proiect: drept de proprietate, inclusiv drept de proprietate asupra construcţiei aferent unui drept de superficie, drept de administrare specific dreptului de proprietate publică, drept de concesiune specific dreptului de proprietate publică sau drept de concesiune asupra bunului proprietate privată a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale. Dreptul asupra monumentului istoric vizat de proiect trebuie să fie valabil din momentul depunerii proiectului, pe toată perioada de implementare a proiectului şi pentru o perioadă de minimum 5 ani de la aprobarea raportului final al proiectului de către Operatorul de Program;
d)      se aplică atunci când solicitantul deţine un alt drept real decât dreptul de proprietate asupra monumentului istoric vizat de proiect: deţine dreptul de restaurare şi dreptul de utilizare/ exploatare/ valorificare a monumentului istoric, conform obiectului proiectului, pe toată perioada de implementare a proiectului şi pentru o perioadă de minimum 5 ani de la aprobarea raportului final al proiectului de către Operatorul de Program;
se aplică atunci când dreptul de proprietate deţinut de solicitant asupra monumentului istoric vizat de proiect este aferent unui drept de superficie asupra terenului: solicitantul deţine acordul proprietarului terenului pentru realizarea lucrărilor de intervenţie asupra construcţiei conform obiectului proiectului;
nu se află în una dintre următoarele situaţii:
i.          solicitantul este în faliment, în insolvenţă sau în lichidare, activităţile sale sunt sub administrare judiciară, face obiectul unui concordat preventiv, mandat ad-hoc sau alt acord încheiat cu creditorii, şi-a suspendat activitatea comercială, face obiectul unor proceduri legate de aceste aspecte şi se află în orice altă situaţie similară care ar decurge dintr-o procedură asemănătoare prevăzută de legislaţia sau reglementările europene şi naţionale;
ii.         solicitantul nu şi-a îndeplinit obligaţiile cu privire la plata impozitelor şi taxelor la bugetele locale şi la bugetul de stat în conformitate cu legile în vigoare şi nu beneficiază, în condiţiile legii, de eşalonarea acestora ori de alte facilităţi în vederea plăţii acestora, inclusiv, după caz, a eventualelor dobânzi ori penalităţi de întârziere acumulate sau a amenzilor. Această condiţie nu se aplică atunci când valoarea obligaţiilor de plată nete este mai mică de 1/12 din totalul obligaţiilor datorate la bugetul de stat în ultimele 12 luni, respectiv valoarea obligaţiilor de plată este mai mică de 1/6 din totalul obligaţiilor datorate la bugetul local în ultimul trimestru;
iii.       solicitantul sau reprezentantul legal au făcut obiectul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitive, res judicata, pentru fraudă, corupţie, participare la o organizaţie criminală, spălare de bani sau finanţarea terorismului, infracţiuni aferente terorismului sau infracţiuni legate de activităţi teroriste, exploatarea prin muncă a copiilor sau alte forme de trafic de persoane sau orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene sau ale donatorilor publici internaţionali, inclusiv condamnări definitive în cauze referitoare la obţinerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile (europene şi/sau provenind de la donatori publici internaţionali) şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora;
iv.      solicitantul sau reprezentantul legal au fost condamnaţi printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, res judicata, pentru o infracţiune legată de conduita lor profesională;
v.        solicitantul sau reprezentantul legal au făcut obiectul unei hotărâri judecătoreşti sau decizii administrative rămase definitive, res judicata, cu privire la o abatere profesională gravă, deoarece au încălcat legile, regulamentele sau standardele etice ale profesiei din care face parte solicitantul sau deoarece se fac vinovaţi de orice conduită abuzivă care le afectează credibilitatea profesională, atunci când această conduită trădează o intenţie frauduloasă sau o neglijenţă gravă;
vi.      solicitantul sau reprezentantul legal au încercat, direct sau prin interpuşi, să obţină informaţii confidenţiale sau să influenţeze evaluatorii Operatorului de Program în timpul procesului de evaluare a cererilor de finanţare în cadrul apelului de proiecte aferent prezentei Scheme sau altor apeluri de proiecte derulate în cadrul Programului RO-CULTURA;
vii.     solicitantul sau reprezentantul legal au furnizat informaţii false Operatorului de Program, nu furnizează sau nu sunt în măsură să prezinte informaţiile/documentele justificative solicitate în vederea selecţiei proiectului pentru finanţare;
viii.       solicitantul sau reprezentantul legal se află în orice situaţie de conflict de interese, definit în conformitate cu prevederile naţionale/ europene în vigoare, care ar putea apărea în legătură cu apelul de proiecte;
ix.     solicitantul sau reprezentantul legal au informat cu întârziere Operatorul de Program despre orice situaţie care ar constitui un conflict de interese ori ar putea da naştere unui conflict de interese;
x.       solicitantul este subiectul unei decizii de recuperare a unui ajutor de minimis/ de stat în cazul căreia creanţa nu a fost integral recuperată;
xi.     solicitantul este întreprindere în dificultate. Solicitantul va completa Anexa nr. 2 la prezenta Schemă - „Declaraţia pe propria răspundere cu privire la neîncadrarea în întreprindere în dificultate”;
g)      nu este partid politic, instituţie religioasă sau cult religios recunoscut de stat, după caz, indiferent de forma de organizare;
h)      respectă legislaţia naţională şi europeană în vigoare cu privire la acordarea ajutorului de stat/de minimis, inclusiv în ceea ce priveşte cumulul, aşa cum acesta este definit în prezenta schemă;
i)         este direct responsabil pentru iniţierea, pregătirea, implementarea şi sustenabilitatea proiectului, împreună cu partenerii de proiect (dacă este cazul);
j) dispune de resurse financiare suficiente şi stabile, precum şi de competenţele profesionale şi calificările necesare pentru implementarea proiectului şi asigurarea sustenabilităţii acestuia;
k) dispune de resursele necesare pentru asigurarea cofinanţării ce îi revine din costurile eligibile ale proiectului, dacă este cazul;
I) dispune de resursele necesare pentru finanţarea tuturor costurilor neeligibile (inclusiv a costurilor conexe) aferente proiectului, precum şi pentru acoperirea eventualelor corecţii financiare rezultate din implementarea proiectului, dacă este cazul;
m) nu a beneficiat şi nu beneficiază de sprijin financiar din fonduri publice/fonduri publice externe nerambursabile pentru implementarea proiectului (identitate de obiective, rezultate, activităţi etc.) sau a unor activităţi aferente proiectului;
n) îşi asumă obligaţia de a informa imediat furnizorul în situaţia în care proiectul/activităţi din proiect este/sunt aprobat(e) la finanţare din alte fonduri publice/fonduri externe nerambursabile ulterior depunerii acestuia.
(2)               Solicitantul nu va primi sprijin financiar nerambursabil dacă în dosarul de finanţare prezintă informaţii care nu corespund cu documentele suport depuse în etapele de pre-contractare şi contractare.
(3)               Beneficiarul de ajutor de stat care desfăşoară activităţi economice şi neeconomice, are obligaţia de a evidenţia distinct aceste tipuri de activităţi în contabilitate.
Art. 9. Parteneri de proiect
(1)               Proiectele pot fi implementate în parteneriat cu entităţi din România şi/sau din statele donatoare. Dacă proiectul se implementează în parteneriat, se va încheia un acord de parteneriat între beneficiarul ajutorului de stat şi entitatea parteneră / entitătile partenere.
(2)               Un beneficiar din România poate stabili un parteneriat cu unul sau mai mulţi parteneri din România şi/sau statele donatoare: Norvegia, Islanda şi /sau Liechtenstein.
(3)               Categoriile de parteneri eligibili în cadrul prezentei Scheme sunt:
a)      Parteneri de proiect din România:
i.           organizaţie neguvernamentală, în sensul            definiţiei de la art.           6 din prezenta Schemă, constituită în baza                Legii nr. 21/1924                      pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii) sau a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată prin Legea nr.246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care a fost înfiinţată în urmă cu cel puţin 2 ani faţă de data de lansare a apelului de proiecte, a cărei activitate, conform documentelor statutare, este, printre altele, în sectoarele culturale şi creative, astfel cum sunt definite în Regulamentul UE nr. 1295/2013 şi care poate desfăşura activităţile propuse prin proiect potrivit documentelor statutare;
ii.          societate comercială constituită în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se încadrează în categoria IMM - microîntreprindere, întreprindere mică sau întreprindere mijlocie, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE, care a fost înfiinţată în urmă cu cel puţin 2 ani faţă de data de lansare a apelului de proiecte şi a cărei  activitate, conform documentelor statutare/constitutive, este, printre altele, în sectoarele culturale şi creative, astfel cum sunt definite în Regulamentul UE nr. 1295/2013. Partenerul va completa Anexa nr. 1 la prezenta Schemă - „Declaraţia privind tipul şi categoria întreprinderii”;
iii.   societate cooperativă constituită în      baza     Legii       nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, care se încadrează în categoria IMM - microîntreprindere, întreprindere mică sau întreprindere mijlocie, astfel cum sunt   definite în Recomandarea 2003/361/CE, care a fost înfiinţată în urmă cu cel puţin 2 ani faţă de data de lansare a apelului de proiecte şi a cărei activitate, conform documentelor statutare/constitutive, este, printre altele, în sectoarele culturale şi creative, astfel cum sunt definite în Regulamentul UE nr. 1295/2013. Partenerul va completa Anexa nr. 1 la prezenta Schemă - „Declaraţia privind tipul şi categoria întreprinderii”;
iv. instituţie publică de cultură (muzeu, teatru, operă, operetă, filarmonică, bibliotecă, arhivă, centru cultural etc.).
b)     Parteneri de proiect din statele donatoare: orice entitate publică sau privată, comercială sau necomercială, inclusiv organizaţii neguvernamentale, astfel cum sunt definite la art. 6 din prezenta schemă, cu personalitate juridică, înfiinţată în unul dintre statele donatoare.
(4)     Partener de proiect eligibil este entitatea care îndeplineşte cumulativ criteriile enumerate mai jos:
a)      are calitatea de persoană juridică înregistrată în România sau în unul dintre statele donatoare, respectiv are personalitate juridică;
b)      se aplică atunci când partenerul de proiect din România este tip societate comercială sau societate cooperativă: domeniul de activitate - clasa CAEN - vizat de proiect şi relevant din perspectiva activităţilor derulate de partener în cadrul proiectului trebuie să fie înscris în obiectul de activitate al societăţii la data depunerii proiectului;
c)      nu se află în una dintre următoarele situaţii:
i.  partenerul este în faliment, în insolvenţă sau în lichidare, activităţile sale sunt sub administrare judiciară, face obiectul unui concordat preventiv, mandat ad-hoc sau alt acord încheiat cu creditorii, şi-a suspendat activitatea comercială, face obiectul unor proceduri legate de aceste aspecte şi se află în orice altă situaţie similară care ar decurge dintr-o procedură asemănătoare prevăzută de legislaţia sau reglementările europene şi naţionale;
ii.            partenerul nu şi-a îndeplinit obligaţiile cu privire la plata impozitelor şi taxelor la bugetele locale şi la bugetul de stat în conformitate cu legile în vigoare şi nu beneficiază, în condiţiile legii, de eşalonarea acestora ori de alte facilităţi în vederea plăţii acestora, inclusiv, după caz, a eventualelor dobânzi ori penalităţi de întârziere acumulate sau a amenzilor. Această condiţie nu se aplică partenerilor din România atunci când valoarea obligaţiilor de plată nete este mai mică de 1/12 din totalul obligaţiilor datorate la bugetul de stat în ultimele 12 luni, respectiv valoarea obligaţiilor de plată este mai mică de 1/6 din totalul obligaţiilor datorate la bugetul local în ultimul trimestru;
iii.          partenerul sau reprezentantul legal au făcut obiectul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitive, res judicata, pentru fraudă, corupţie, participare la o organizaţie criminală, spălare de bani sau finanţarea terorismului, infracţiuni aferente terorismului sau infracţiuni legate de activităţi teroriste, exploatarea prin muncă a copiilor sau alte forme de trafic de persoane sau orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene sau ale donatorilor publici internaţionali, inclusiv condamnări definitive în cauze referitoare la obţinerea şi utilizarea fondurilor nerambursabile (europene şi/sau provenind de la donatori publici internaţionali) şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora;
iv.         partenerul sau reprezentantul legal au fost condamnaţi printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, res judicata, pentru o infracţiune legată de conduita lor profesională;
v.           partenerul sau reprezentantul legal au făcut obiectul unei hotărâri judecătoreşti sau decizii administrative rămase definitive, res judicata, cu privire la o abatere profesională gravă, deoarece au încălcat legile, regulamentele sau standardele etice ale profesiei din care face parte solicitantul sau deoarece se fac vinovaţi de orice conduită abuzivă care le afectează credibilitatea profesională, atunci când această conduită trădează o intenţie frauduloasă sau o neglijenţă gravă;
vi.         partenerul sau reprezentantul legal au încercat, direct sau prin interpuşi, să obţină informaţii confidenţiale sau să influenţeze evaluatorii
>                    i                   >                                       >
Operatorului de Program în timpul procesului de evaluare a cererilor de finanţare în cadrul apelului de proiecte aferent prezentei Scheme sau altor apeluri de proiecte derulate în cadrul Programului RO-CULTURA;
vii.      partenerul sau reprezentantul legal au furnizat informaţii false Operatorului de Program, nu furnizează sau nu sunt în măsură să prezinte informaţiile/documentele justificative solicitate în vederea selecţiei proiectului pentru finanţare;
viii.          partenerul sau reprezentantul legal se află în orice situaţie de conflict de interese, definit în conformitate cu prevederile naţionale/europene în vigoare, care ar putea apărea în legătură cu apelul de proiecte;
ix.       partenerul sau reprezentantul legal au informat cu întârziere Operatorul de Program despre orice situaţie care ar constitui un conflict de interese ori ar putea da naştere unui conflict de interese;
x.         partenerul din România      este subiectul unei decizii de recuperare a unui
ajutor de minimis/de stat       ce a fost deja pusă în executare şi creanţa nu a
fost integral recuperată;
xi.       partenerul din România,      beneficiar al ajutorului de stat, este întreprindere
în dificultate. Partenerul     va completa Anexa nr. 2 la prezenta Schemă -
„Declaraţia pe propria răspundere cu privire la neîncadrarea în întreprindere în dificultate”;
d)      nu este partid politic, instituţie religioasă sau cult religios recunoscut de stat, după caz, indiferent de forma de organizare;
e)      respectă legislaţia naţională şi europeană în vigoare cu privire la acordarea ajutorului de stat/de minimis, inclusiv în ceea ce priveşte cumulul, aşa cum acesta este definit la secţiunea VIII din prezenta Schemă;
f)        este activ implicat în şi contribuie la implementarea proiectului;
g)      dispune de resurse financiare suficiente şi stabile, precum şi de competenţele profesionale şi calificările necesare pentru îndeplinirea responsabilităţilor sale în cadrul proiectului, inclusiv în perioada de sustenabilitate, dacă este cazul;
h)      dispune de resursele necesare pentru asigurarea cofinanţării ce îi revine din costurile eligibile ale proiectului, dacă este cazul;
i)        dispune de resursele necesare pentru finanţarea costurilor neeligibile (inclusiv a costurilor conexe) aferente activităţilor derulate, precum şi pentru acoperirea eventualelor corecţii financiare rezultate din implementarea acestora, dacă este cazul;
j) nu a beneficiat şi nu beneficiază de sprijin financiar din fonduri publice/fonduri externe nerambursabile pentru implementarea proiectului depus (identitate de obiective, rezultate, activităţi etc.) sau a unor activităţi aferente proiectului;
k) îşi asumă obligaţia de a informa imediat furnizorul în situaţia în care proiectul/activităţi din proiect este/sunt aprobat(e) la finanţare din alte fonduri publice/fonduri externe nerambursabile ulterior depunerii acestuia în cadrul prezentului apel de proiecte.
(5)               în cazul solicitanţilor de tip unitate administrativ-teritorială, sector al Municipiului Bucureşti sau instituţie publică, în sensul definiţiei de la art. 6 al prezentei Scheme, parteneriatul cu o entitate de drept privat de tip organizaţie neguvernamentală înregistrată ca persoană juridică în România sau societate comercială/societate cooperativă înregistrată ca persoană juridică în România de tip IMM este obligatoriu în vederea valorificării/ revitalizării monumentului istoric restaurat.
(6)               în procesul de selecţie a partenerilor de tip entitate privată din România şi/sau Statele Donatoare, solicitantul de tip instituţie publică sau unitate administrativ- teritorială, inclusiv sector al Municipiului Bucureşti, va respecta cel puţin cerinţele privind procedura transparentă şi nediscriminatorie prevăzute de OUG nr. 34/2017 şi Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 2840/31.10.2017[4], respectiv:
a)      pentru partenerii de proiect de drept privat din România:
i.              va face publică intenţia privind stabilirea unui parteneriat cu entităţi private în vederea implementării unui proiect finanţat din Programul RO- CULTURA, prin intermediul canalelor media cu acoperire naţională sau prin internet şi
ii.             va menţiona în anunţul de intenţie principalele activităţi ale proiectului şi condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească partenerii şi
iii.           va demonstra că a ales partenerii dintre entităţile private care au răspuns anunţului public (prin raport de selecţie sau document echivalent);
b)      pentru partenerii de proiect de drept privat din Statele Donatoare:
i. va face dovada că partenerii au fost selectaţi dintre organizaţiile care au domenii de activitate în concordanţă cu obiectivele specifice ale proiectului.
(7)     Solicitantul poartă întreaga responsabilitate în ceea ce priveşte respectarea tuturor prevederilor legale incidente, inclusiv, dar fără a se limita la, regimul juridic al bunurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ- teritoriale/sectoarelor Municipiului Bucureşti.
Art. 10. Activităţi eligibile
(1)               Pentru a fi finanţate în cadrul prezentei Scheme, proiectele/activităţile trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor MFSEE şi ale Programului RO-CULTURA, precum şi la realizarea indicatorilor de Program dedicaţi, menţionaţi în Acordul de Program. Activtitătile eligibile se vor încadra în limitele prevederilor art. 53 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014.
(2)               Activităţile eligibile în cadrul prezentei Scheme de ajutor de stat vizează:
a)      restaurarea monumentelor istorice, respectiv a obiectivelor cu statut de monument istoric (individualizate în Lista monumentelor Istorice actualizată şi aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi identităţii naţionale), în care funcţionează sau vor funcţiona, după finalizarea restaurării, muzee, arhive, biblioteci, centre sau spaţii artistice şi culturale, teatre, cinematografe, opere, săli de concerte, alte organizaţii de spectacole, instituţii de patrimoniu filmografic şi alte infrastructuri, organizaţii şi instituţii artistice şi culturale similare;
b)      revitalizarea/punerea în valoare a obiectivelor restaurate, prin implementarea planului de valorificare a monumentului istoric, prin următoarele tipuri de activităţi:
i.          activităţi ce vizează promovarea patrimoniului cultural mobil;
ii.        activităţi ce vizează promovarea patrimoniului imaterial sub toate formele lui, inclusiv obiceiurile populare, meşteşugurile tradiţionale şi artizanatul;
iii.       activităţi de educaţie culturală şi artistică, precum şi promovarea înţelegerii importanţei pe care o au protejarea şi promovarea diversităţii formelor de expresie culturală prin programe educaţionale şi de sporire a sensibilizării publicului, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii;
iv.      activităţi de scriere, editare, producţie, distribuţie, digitizare şi publicare a operelor muzicale şi literare, inclusiv a traducerilor;
v.       organizarea de evenimentele culturale, cum ar fi festivalurile, expoziţiile şi alte activităţi culturale similare;
vi.      schimb de experienţă, know-how şi bune practici în sectoarele culturale şi creative cu entităţi din statele donatoare;
vii.          iniţiative ce vizează mobilitatea artiştilor/profesioniştilor din sectoarele culturale şi creative şi/sau a lucrărilor acestora;
viii.        dezvoltarea sau actualizarea competenţelor şi abilităţilor artiştilor şi profesioniştilor activi în sectoarele culturale şi creative, adaptate unui mediu în continuă schimbare;
ix.      dezvoltarea de noi produse şi servicii culturale şi introducerea lor pe piaţă;
x.       promovarăa diversităţii culturale;
xi.      implementarea de iniţiative antreprenoriale inovatoare în sectorul cultural care să contribuie la dezvoltarea locală a comunităţilor;
xii.          susţinerea dezvoltării locale prin abordări interdisciplinare;
xiii.       activităţi de instruire formală şi non-formală, mentorat, job shadowing, etc. destinate dezvoltării profesionale a membrilor echipei de proiect, precum şi instruire vocaţională.
(3)              Alte activităţi decât cele menţionate la alin. (2) pot fi considerate eligibile, dacă solicitantul justifică necesitatea derulării lor în scopul implementării proiectului în condiţii optime, respectând obiectivele si rezultatele Programului RO-CULTURA.
(4)              în cadrul prezentei Scheme, vor fi finanţate exclusiv proiecte care conţin atât componenta de restaurare a monumentelor istorice, cât şi componenta de valorificare/exploatare a acestora.
(5)              în cazul proiectelor depuse în parteneriat, implementarea activităţilor aferente restaurării monumentelor istorice revine promotorului de proiect, iar partenerii din România pot fi implicaţi exclusiv în implementarea activităţilor privind valorificarea/ exploatarea monumentelor istorice.
(6)              Pentru a fi eligibil, proiectul trebuie să conducă la atingerea valorilor ţintă minime aferente indicatorilor de Program, astfel cum sunt menţionate în Ghidul Solicitantului.
(7)              Prin activităţile implementate, se va avea în vedere, pe cât posibil, îmbunătăţirea accesibilităţii pentru public a patrimoniului cultural, inclusiv, dar fără a se limita la, digitizare şi alte tehnologii noi, îmbunătăţirea accesibilităţii pentru persoanele cu nevoi speciale (de exemplu, adaptarea infrastructurii de acces, indicaţii în Braille, exponate care pot fi atinse în muzee etc.) şi promovarea diversităţii culturale în ceea ce priveşte prezentările, programele şi vizitatorii.
(8)              Toate activităţile unui proiect trebuie să se desfăşoare în România sau în statele donatoare. Cu toate acestea, dacă există o justificare adecvată şi convergentă cu obiectivele Programului, sunt permise excepţii pentru activităţi care implică schimb de know-how, instruiri, vizite de studiu, participare la seminarii/conferinţe/expoziţii sau alte evenimente similare, care pot avea loc în alte state beneficiare, prevăzute la art. 6 din Protocolul 38c, respectiv Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia.
(9)              în contextul prezentei Scheme, furnizorul se va asigura că doar Promotorul de Proiect şi partenerul din România sunt beneficiari ai avantajului din perspectiva reglementărilor incidente ajutorului de stat.
(10)          în cazul proiectelor implementate în parteneriat, orice avantaj obţinut de partenerii de proiect din statele donatoare ca urmare a implementării proiectului, precum taxe obţinute din vânzarea biletelor la diferite evenimente, taxe percepute pentru participarea la diferite activităţi organizate de partener etc., trebuie să fie transferat beneficiarului de ajutor de stat.
(11)          Următoarele condiţii privind restaurarea/utilizarea monumentului istoric trebuie îndeplinite cumulativ:
a)     Cel puţin 80% din capacitatea anuală a monumentului istoric ce face obiectul restaurării va fi utilizată, în termeni de timp sau de spaţiu, în scopuri culturale.
b)     Monumentul istoric nu poate avea, integral sau parţial, destinaţii/ funcţiuni non- culturale (de exemplu, spaţii comerciale, spaţii administrative în care se desfăşoară activităţi în folosul comunităţii, precum instituţii de învăţământ, primării, spitale etc.), cu excepţia acelor destinaţii/ funcţiuni auxiliare activităţilor culturale (de exemplu, cafenea în incinta muzeului, magazin de suveniruri, birouri administrative aferente desfăşurării activităţii culturale etc.).
c)     Spaţiile cu destinaţii/funcţiuni auxiliare activităţilor culturale nu pot ocupa, în termeni de timp sau de spaţiu, mai mult de 20% din capacitatea anuală a monumentului istoric ce face obiectul restaurării.
d)     La finalizarea proiectului, întreg monumentul trebuie să fie restaurat/ în bună stare de conservare, funcţional în integralitatea sa şi redat circuitului public.
e)      în cazul în care sunt necesare doar lucrări de restaurare pentru o parte a unei clădiri monument istoric, restul monumentului fiind în stare bună de conservare/ restaurat, beneficiarul trebuie să se asigure că, la finalizarea proiectului, întreg obiectivul/ monumentul este restaurat/în bună stare de conservare, funcţional în integralitatea sa şi redat circuitului public. Documentaţia tehnică va fi realizată numai pentru obiectul delimitat de către proiectant, lucrările de restaurare se vor referi doar la acest obiect, iar planul de revitalizare va fi elaborat pentru întregul obiectiv clădire monument istoric.
f)        Monumentul istoric vizat de proiect trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe cumulativ:
i.            să fie inclus în Lista monumentelor istorice actualizată. Obiectivul de patrimoniu trebuie să fie înscris cu cod distinct în Lista monumentelor istorice; se vor finanţa doar monumente, înscrise cu „m”, identificate în clar: XX-ll-m-A-XXXX, XX-ll-m-B-XXXX, sau după caz: XX-ll-m-A- XXXX.01; XX-ll-m-B-XXXX.01 etc.;
ii.          să aibă carte funciară deschisă;
iii.         să fie liber de orice sarcini/obligaţii              care grevează imobilul sau terenul,
modalităţi sau interdicţii ce afectează implementarea proiectului;
iv.        să nu facă obiectul unor litigii având ca obiect dreptul de proprietate, indiferent de titular, sau dreptul real invocat de către solicitant pentru realizarea proiectului, aflate în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti. Această cerinţă se aplică şi terenului aferent;
v.         să nu facă obiectul revendicărilor potrivit dreptului comun sau unor legi speciale în materie. Această cerinţă  se aplică şi terenului aferent.
(12) în cadrul prezentei Scheme, nu sunt eligibile       proiectele/activităţile care:
a)      nu respectă condiţiile cumulative privind restaurarea/ utilizarea monumentului istoric de la alin. (11);
b)      vizează obţinerea unui avantaj, în sensul prezentei Scheme, de către partenerii de proiect din statele donatoare;
c)   sunt desfăşurate în domeniul audiovizualului - inclusiv cinematografia, televiziunea, jocurile video şi multimedia - modei, designului şi publicării de ziare şi reviste, fie în format tipărit, fie în format electronic;
d)      vizează exclusiv sau în mod esenţial cercetare academică, conferinţe şi alte evenimente singulare, sponsorizări individuale pentru participarea la ateliere, seminarii, conferinţe, congrese, alte evenimente similare;
e)      vizează obţinerea de burse individuale de studiu;
f)        vizează/conţin activităţi de refinanţare (de ex. utilizarea sprijinului financiar nerambursabil pentru acordarea de finanţări nerambursabile sau împrumuturi altor organizaţii sau persoanelor fizice/juridice);
g)      vizează implementarea unui program anual de activităţi curente (cererea de finanţare trebuie să fie elaborată pentru un proiect specific, ca un set de activităţi bine definite şi corelate, care să conducă la rezultate concrete într-un interval de timp bine definit);
h)      au drept obiective îmbunătăţirea situaţiei persoanelor de etnie romă sau prevăd exclusiv activităti dedicate minorităţii rome. Activităţile dedicate îmbunătăţirii situaţiei populaţiei rome vor fi sprijinite în cadrul unui apel de proiecte aferent Programului RO-CULTURA dedicat;
i)        fac obiectul unei duble finanţări;
j) nu respectă valorile ţintă minime aferente indicatorilor de Program, detaliate în Ghidul Solicitantului.
Art. 11. (1) Pentru proiecte cu durata cuprinsă între 12 şi mai puţin de 18 luni, ajutorul se poate acorda sub formă de sprijin financiar nerambursabil, astfel:
a)         avans de maximum 50% la semnarea contractului de finanţare;
b)         prefinanţare la solicitarea promotorului de proiect şi depunerea raportului intermediar de progres însoţit de documente justificative;
c)         plata soldului final în cuantum de 10%, după aprobarea raportului final însoţit de documente justificative.
(2)              Pentru proiecte cu durata de 18 luni sau mai mult, ajutorul se poate acorda sub formă de sprijin financiar nerambursabil, astfel:
a)  avans de maximum 30% la semnarea contractului de finanţare;
b)  prefinanţare la solicitarea promotorului de proiect şi depunerea raportului intermediar de progres însoţit de documente justificative;
c)  plata soldului final în cuantum de 10%, după aprobarea raportului final însoţit de documente justificative.
(3)              Prefinanţarea se poate acorda în una sau mai multe tranşe. Avansul şi prefinanţarea nu pot totaliza mai mult de 90% din totalul sprijinului financiar nerambursabil, în cazul solicitanţilor de tip entităţi de drept privat.
(4)              Valoarea brută totală a ajutoarelor de stat acordate unei întreprinderi nu poate depăşi, la data semnării contractului de finanţare, echivalentul în lei a 2.000.000 Euro, calculat la cursul InforEuro din luna semnării contractului de finanţare.
Art.12. (1) Intensitatea ajutorului de stat este de până la 80% din totalul costurilor eligibile ale proiectului, fără a depăşi însă valoarea menţionată la art.11 alin. (4). Plafonul stabilit va fi exprimat, ca valoare brută, înainte de deducerea unor eventuale taxe sau a altor obligaţii fiscale.
(2) Verificarea tuturor criteriilor de ajutor de stat prevăzute în prezenta Schemă, inclusiv a criteriilor privind clasificarea unei întreprinderi ca fiind IMM sau în dificultate şi a condiţiilor de cumul, se efectuează de furnizor în etapa de pre-contractare, înainte de semnarea contractului de finanţare. Dacă la momentul introducerii contractului de finanţare în sistemul RegAS, se constată de către furnizorul ajutorului de stat că nu sunt îndeplinite de beneficiar condiţiile de cumul, contractul este desfiinţat de plin drept.
»
(1)              Cofinanţarea va fi asigurată sub formă de numerar.
(2)              Prin excepţie de la alin. (1), în cazul proiectelor în care beneficiarul de ajutor de stat este ONG, cofinanţarea poate fi asigurată atât de beneficiar, cât şi de ONG- partener şi sub formă de muncă voluntară, reprezentând contribuţie în natură. în acest caz, contribuţia în natură sub formă de muncă voluntară poate constitui până la 50% din totalul contribuţiei proprii eligibile asigurate de solicitant împreună cu partenerii.
(3)              Baza de calcul a preţurilor unitare pentru munca voluntară va lua în considerare datele oficiale cu privire la salariul minim şi mediu pe economie la nivel naţional, în vigoare la momentul lansării apelului de proiecte şi va rămâne fixă pe toată durata de implementare a proiectului. în funcţie de tipul de muncă, două niveluri diferite ale preţurilor vor fi utilizate:
a)     în cazul muncii administrative/necalificate, va fi luat în considerare salariul minim brut pe economie. De exemplu, conform H.G. nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe ţară garantat în plată, începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 2.080 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 12,43 lei/oră;
b)     în cazul muncii complexe/calificate, va fi luat în considerare salariul mediu brut pe economie. De exemplu, conform Legii nr. 47/2019 a bugetului asigurărilor de stat pe anul 2019, câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 este de 5.163 lei lunar pentru un program complet de lucru de 167,333 de ore în medie pe lună reprezentând 30,85 lei/oră.
Art. 14 (1) Pentru a stabili dacă pragurile de notificare stabilite în cadrul Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei, cu modificările şi completările ulterioare, şi intensităţile maxime ale ajutoarelor prevăzute la capitolul III din regulamentul menţionat sunt respectate, trebuie luată în considerare valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate pentru activitatea sau proiectul care beneficiază de ajutor.
(2)              în cazul în care finanţarea din partea Uniunii Europene gestionată la nivel central de către instituţii, agenţii, întreprinderi comune sau alte organisme ale Uniunii Europene, care nu este direct sau indirect sub controlul statului membru, este combinată cu ajutor de stat, numai acesta din urmă este analizat pentru a se stabili dacă pragurile de notificare şi intensităţile maxime ale ajutorului sau valorile maxime ale ajutorului sunt respectate, cu condiţia ca valoarea totală a finanţării publice acordate în legătură cu aceleaşi costuri eligibile să nu depăşească rata de finanţare cea mai favorabilă prevăzută în normele aplicabile ale dreptului Uniunii Europene.
(3)              Ajutoarele cu costuri eligibile identificabile exceptate pot fi cumulate cu:
a)      orice alt ajutor de stat, atât timp cât măsurile respective vizează costuri eligibile identificabile diferite;
b)      orice alt ajutor de stat, în legătură cu aceleaşi costuri eligibile, care se suprapun parţial sau integral, numai în cazul în care cumulul respectiv nu are drept rezultat depăşirea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai ridicat cuantum al ajutorului aplicabil ajutorului respectiv în temeiul Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei.
(4)              Ajutoarele de stat exceptate în temeiul prezentei Scheme nu se cumulează cu niciun tip de ajutoare de minimis în raport cu aceleaşi costuri eligibile, dacă un astfel de cumul ar conduce la o intensitate a ajutorului/prag al ajutorului care le depăşeşte pe cele prevăzute în prezenta Schemă.
(5)              Sprijinul financiar nerambursabil acordat în cadrul prezentei Scheme nu este transmisibil.
(6)              Declaraţia privind cumulul ajutoarelor de stat/ de minimis - Anexa nr. 3 - va fi completată de fiecare solicitant şi de fiecare partener de proiect din România.
Art. 15. (1) Perioada de valabilitate a Schemei, în care vor fi acordate ajutoare de stat, este de la data intrării în vigoare a Ordinului Ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale de aprobare a prezentei Scheme până la data de 31 decembrie 2020.
(2)    Perioada în care se vor efectua plăţile ajutorului de stat este 01 ianuarie 2020 - 31 decembrie 2024.
X. BUGETUL SCHEMEI
Art. 16. Finanţarea în cadrul prezentei Scheme se efectuează din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii si Identităţii Naţionale, reprezentând 15% din valoarea totală a sprijinului financiar nerambursabil şi fonduri ale Mecanismului Financiar SEE 2014-2021, reprezentând 85% din valoarea totală a sprijinului financiar nerambursabil.
Art. 17. Valoarea totală estimată a ajutorului de stat care va fi acordat în cadrul prezentei Scheme, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este de 16.000.000 Euro, respectiv valoarea estimata de 74.446.400 lei, la cursul mediu anual din 2018 de 4,6529 lei/euro.
Art. 18. Numărul estimat de beneficiari de ajutor de stat este de maximum 160.
Art. 19. (1) Valoarea sprijinului financiar nerambursabil se va încadra în următoarele limite:
a)                    suma minimă este de 200.000 Euro pentru fiecare proiect
b)                    suma maximă este de 2.000.000 Euro pentru fiecare proiect.
(2)              Bugetul proiectului se întocmeşte în lei. Pentru a se încadra în valoarea sprijinului financiar nerambursabil, solicitantul va lua în considerare cursul InforEuro din luna lansării apelului de proiecte.
(3)              în cadrul unui proiect implementat în parteneriat, nu se acceptă ca mai mult de 40% din bugetul total eligibil al proiectului să fie alocat partenerului/partenerilor.
Art. 20. Proiectele vor avea o durată cuprinsă între 12 luni şi 48 de luni, cu începere de la data semnării contractului de finanţare. Proiectul poate fi prelungit, dar nu poate fi finalizat mai târziu de 30.04.2024.
Art. 21. (1) Pornind de la obiectivele Mecanismului Financiar SEE 2014-2021, respectiv contribuţia la reducerea disparităţilor economice şi sociale în Spaţiul Economic European şi consolidarea relaţiilor bilaterale dintre Statele Donatoare şi România, Programul RO-CULTURA încurajează iniţiativele culturale implementate în parteneriat cu entităţi din Statele Donatoare.
România şi statele donatoare sunt angajate să promoveze statul de drept, libertatea de exprimare, înţelegerea reciprocă şi respectarea drepturilor fundamentale. Prin urmare, promovarea diversităţii prin intermediul relaţiilor culturale internaţionale reprezintă o parte importantă a Mecanismului Financiar SEE 2014-2021.
(2)              Proiectele finanţate urmăresc îmbunătăţirea managementului patrimoniului cultural prin restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice.
Astfel, prin intermediul prezentei Scheme, vor fi restaurate cel puţin 7 monumente istorice, vor fi implementate cel puţin 7 planuri de valorificare a monumentelor istorice restaurate, vor fi dezvoltate la locul de muncă competenţele/expertiza a cel puţin 35 de profesionişti, vor fi create aproximativ 42 de locuri de muncă, iar numărul anual estimat de vizitatori la obiectivele de patrimoniu şi/sau a numărului de participanţi la activităţile culturale va creste cu 25%.
(3)              Se urmăreşte ca cel puţin 30% din valoarea totală a sprijinului financiar nerambursabil aferent proiectelor selectate să fie acordată proiectelor implementate în parteneriat cu cel puţin o entitate din statele donatoare.
Art. 22. (1) Pentru a beneficia de prevederile prezentei Scheme, solicitanţii trebuie să înainteze dosarele de finanţare către furnizor.
(2)              Dosarele de finanţare se depun în cadrul apelului de proiecte, ce va fi anunţat pe pagina de internet a Programului şi a furnizorului.
(3)              Implementarea proiectului va începe în ziua următoare celei în care contractul de finanţare este semnat de ultima dintre părţi.
»              9
Art. 23. (1) Furnizorul este responsabil pentru evaluarea proiectelor şi acordarea sprijinului financiar nerambursabil. în procesul de evaluare şi selecţie se aplică principiile bunei guvernări, transparenţei, egalităţii, eficienţei şi toleranţei zero faţă de corupţie.
(2)              Proiectele vor fi selectate urmând procedura de evaluare şi selecţie prevăzută în Acordul de Program şi detaliată în Ghidul Solicitantului.
(3)              Sprijinul financiar nerambursabil va fi acordat în baza clasamentului, inclusiv lista de rezervă, în limita bugetului alocat apelurilor de proiecte. Includerea unui proiect pe lista de rezervă nu constituie o garanţie pentru semnarea contractului de finanţare la o dată ulterioară.
(4)              în cazul în care în oricare etapă a procesului de evaluare şi selecţie se identifică o situatie de dublă finanţare, proiectul va fi exclus de la finanţare.
(5)              Constatarea, în orice etapă anterioară semnării contractului de finanţare, a neîndeplinirii tuturor condiţiilor de eligibilitate şi a condiţiilor de acordare a ajutorului de stat impuse prin Ghidul Solicitantului şi prin Schema de ajutor de stat, inclusiv, dar fără a se limita la regulile privind cumulul şi întreprinderea în dificultate, conduce la respingerea proiectului, cu excepţia acelor situaţii în care este posibilă excluderea de la finanţare doar a activităţilor/ cheltuielilor neeligibile.
(1)              Cheltuielile eligibile ale proiectelor sunt cele efectuate în mod real în cadrul proiectului, care îndeplinesc următoarele criterii:
a)       au fost efectuate între data iniţială şi data finală de eligibilitate a proiectului, conform contractului de finanţare;
b)       au legătură cu obiectul contractului de finanţare şi sunt prevăzute în bugetul detaliat al proiectului;
c)                 sunt proporţionale şi necesare pentru implementarea proiectului;
d)       sunt utilizate în unicul scop al atingerii obiectivelor şi al realizării rezultatelor aşteptate ale proiectului, conform principiilor de economie, eficienţă şi eficacitate;
e)       sunt identificabile şi verificabile, în special prin faptul că sunt incluse în înregistrările contabile ale promotorului de proiect şi/sau ale partenerului de proiect şi sunt stabilite conform standardelor contabile aplicabile în ţara în care este stabilit promotorul de proiect şi/sau partenerul de proiect şi conform principiilor de contabilitate general acceptate;
f)                   respectă cerinţele legislaţiei fiscale şi sociale în vigoare.
(2)              Cheltuielile sunt considerate ca fiind efectuate atunci când costul a fost facturat, plătit şi obiectul acestora a fost livrat (în cazul bunurilor) sau executat (în cazul
serviciilor şi lucrărilor). în mod excepţional, cheltuielile pentru care a fost emisă o factură în ultima lună de eligibilitate sunt, de asemenea, considerate ca fiind efectuate în perioada de eligibilitate, dacă acestea sunt plătite în termen de 30 de zile de la data finală a eligibilităţii.
(3)    Cheltuielile eligibile în cadrul prezentei Scheme sunt acele cheltuieli efectuate în mod real în cadrul proiectului, prevăzute de Regulamentul CE nr. 651/2014 cu modificările şi completările ulterioare, care respectă principiile generale privind eligibilitatea cheltuielilor precizate în Regulamentul MFSEE şi Acordul de Program şi detaliate în Ghidul Solicitantului şi care se încadrează în una dintre următoarele categorii:
Categorii de cheltuieli
Tip ajutor (exploatare/investiţie)
Costuri eligibile
Cheltuieli aferente managementului de proiect
Exploatare
a)      Costurile de exploatare direct legate de proiect sau de activitatea culturală, reprezentând cheltuieli cu: deplasarea personalului angajat (inclusiv voluntariat), materiale consumabile, obiecte de inventar direct legate de proiect şi amortizarea activelor corporale şi necorporale, doar în cazul în care nu au fost acoperite de ajutoare pentru investiţii;
b)      Costurile aferente personalului care lucrează pentru instituţia culturală sau situl de patrimoniu sau pentru un proiect reprezentând cheltuieli cu personalul angajat;
c)      Costurile serviciilor de consultanţă şi de sprijin furnizate de consultanţi externi si de furnizori
) s
de servicii, suportate direct ca urmare a proiectului reprezentând cheltuieli cu: consultanţă şi expertiză, onorariile experţilor, traducere si interpretariat, audit.
Cheltuieli
aferente
restaurării
monumentului
Exploatare
a) Costurile serviciilor de consultanţă şi de sprijin furnizate de consultanţi externi si de furnizori
t t
de servicii, suportate direct ca urmare a proiectului reprezentând cheltuieli cu: proiectare şi asistenţă tehnică.
Investiţie
a) Costurile cu protejarea, conservarea, restaurarea şi reabilitarea patrimoniului cultural material şi imaterial, inclusiv



costurile suplimentare aferente depozitării în condiţii adecvate, instrumentelor speciale şi materialelor, precum şi costurile cu documentarea, cercetarea, digitizarea şi publicarea reprezentând cheltuieli cu: amenajarea terenului, asigurarea utilităţilor, investiţia de bază, probe tehnologice şi teste, asigurările privind investiţia şi dotările de bază, alte cheltuieli aferente investiţiei de bază, inclusiv cheltuieli diverse şi neprevăzute.
Cheltuieli
aferente
revitalizării
monumentului
Exploatare
a) Costurile de exploatare direct legate de proiect sau de activitatea culturală, reprezentând cheltuieli cu: deplasarea personalului angajat, deplasarea participanţilor la evenimente, achiziţia de active corporale şi necorporale, materiale consumabile
si obiecte de inventar, amortizarea
» 7
activelor corporale şi necorporale, asigurările.
b)   Costurile aferente personalului care lucrează pentru instituţia culturală sau situl de patrimoniu sau pentru un proiect reprezentând cheltuieli cu personalul angajat.
c)   Costurile serviciilor de consultanţă şi de sprijin furnizate de consultanţi externi şi de furnizori de servicii, suportate direct ca urmare a proiectului reprezentând cheltuieli cu: onorariile experţilor necesari pentru activităţile/acţiunile necesare pentru revitalizarea monumentului.
d)   Costurile aferente îmbunătăţirii accesului public la instituţiile culturale sau la siturile de patrimoniu şi la activităţi, inclusiv costurile digitizării şi ale utilizării noilor tehnologii, precum şi costurile de îmbunătăţire a accesibilităţii pentru persoanele



cu handicap reprezentând cheltuieli cu: achiziţia de servicii
9
aferente activităţilor/acţiunilor de revitalizare a monumentului.

Investiţie
9
a) Costurile cu îmbunătăţirea accesibilităţii pentru public a patrimoniului cultural, inclusiv costurile pentru digitizare şi alte tehnologii noi, costurile cu îmbunătăţirea accesibilităţii pentru persoanele cu nevoi speciale (în special rampe şi lifturi pentru persoanele cu handicap, indicaţii în Braille şi exponate care pot fi atinse în muzee) şi costurile cu promovarea diversităţii culturale în ceea ce priveşte prezentările, programele şi vizitatorii reprezentând alte cheltuieli aferente revitalizării monumentului.
Cheltuieli de informare si
9
publicitate care rezultă din respectarea obligaţiilor de identitate vizuală
Exploatare
a) Costurile de exploatare direct legate de proiect sau de activitatea culturală, reprezentând cheltuieli cu: elaborarea, prelucrarea şi tipărirea materialelor de vizibilitate, creare si mentenantă website, conform
J 9
planului de comunicare, organizarea evenimentelor de promovare, achiziţia de panouri publicitare/placă permanentă, alte cheltuieli de informare si
9
publicitate care rezultă din respectarea obligaţiilor de identitate vizuală.
Costuri cu personalul reprezentând cheltuieli aferente contractelor de voluntariat (contribuţie în natură)
Exploatare
a) Costurile aferente personalului care lucrează pentru instituţia culturală sau situl de patrimoniu sau pentru un proiect reprezentând cheltuieli cu: contractele de voluntariat (contribuţie în natură) aferente managementului de proiect, contractele de voluntariat (contribuţie în natură) necesare implementării proiectului.

Cheltuieli aferente activităţilor de instruire formală şi non-formală
Exploatare
a) Costurile aferente activităţilor de educaţie culturală şi artistică, precum şi ale promovării înţelegerii importanţei pe care o au protejarea şi promovarea diversităţii formelor de expresie culturală prin programe educaţionale şi de sporire a sensibilizării publicului, inclusiv cu utilizarea noilor tehnologii reprezentând cheltuieli cu: activităţile de instruire formală si
» j
non-formală, deplasarea în cadrul activităţilor de instruire formală şi non-formală, onorariile experţilor privind activităţile de instruire formală si non-formală.
Cheltuieli ale partenerilor din Statele Donatoare
Investiţie
s
a) Costurile cu proiectele şi activităţile culturale, programele de cooperare şi de schimb şi granturile, inclusiv costurile cu procedurile de selecţie, costurile cu promovarea şi costurile suportate direct ca urmare a proiectului reprezentând cheltuieli ale partenerilor din Statele Donatoare.
Cheltuieli
neprevăzute
Exploatare
a) Costurile instituţiei culturale sau ale sitului de patrimoniu legate de activităţi continue sau periodice, inclusiv expoziţii, spectacole,
evenimente si activităti culturale
> }
similare, care se desfăşoară în * }
cursul activităţii obişnuite.
Cheltuieli
indirecte
Exploatare
a) costurile instituţiei culturale sau ale sitului de patrimoniu legate de activităţi continue sau periodice care se desfăşoară în cursul activităţii obişnuite, în legătură directă cu costurile eligibile directe atribuite proiectului şi cu activităţile desfăşurate în cadrul proiectului.

(4)      Cheltuielile aferente managementului de proiect, astfel cum sunt detaliate la alin. (1), nu vor depăşi 20% din totalul costurilor directe eligibile. Totalul costurilor directe eligibile se calculează prin însumarea tuturor categoriilor de cheltuieli eligibile detaliate la alin. (1), mai puţin cheltuielile indirecte şi cheltuielile neprevăzute.
(5)              Cheltuielile diverse şi neprevăzute specifice cheltuielilor aferente restaurării monumentului, astfel cum sunt detaliate la alin. (1), nu vor depăşi procentul de 10% calculat prin raportare la capitolele/subcapitolele menţionate în HG 907/2016 corespunzător formatului standard de deviz general, respectiv: Secţiunea 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului, subcapitolele: amenajarea terenului, amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea terenului la starea iniţială, cheltuieli pentru relocarea/protecţia utilităţilor, Secţiunea 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare, Secţiunea 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică- subcapitolele: proiectare si asistenţă tehnică şi Secţiunea 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază.
(6)              Cheltuielile aferente organizării        de şantier        nu        vor       depăşi 3,5% din totalul cheltuielilor cumulate aferente costurilor de investiţii necesare pentru amenajarea terenului, asigurarea utilităţilor, construcţii şi instalaţii. Acest procent este calculat prin raportare la capitolele/subcapitolele      menţionate      în         HG           907/2016 corespunzător
formatului standard de deviz general, respectiv: Secţiunea 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului, Secţiunea 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare şi Secţiunea 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază, subcapitolul investiţia de bază, construcţii şi instalaţii.
(7)                                                                                                                             Cheltuielile pentru proiectare şi asistenţă tehnică nu vor depăşi 10% calculat din total cheltuieli cumulate aferente costurilor de investiţii necesare pentru amenajarea terenului, asigurarea utilităţilor şi investiţia de bază. Acest procent este calculat prin raportare la capitolele/subcapitolele       menţionate                                                                   în HG 907/2016 corespunzător formatului standard de deviz general, respectiv: Secţiunea 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului, Secţiunea 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare şi Secţiunea 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază.
(8)              Realizarea documentaţiei as-build/ proiectul tehnic de execuţie actualizat la data finalizării lucrărilor, precum şi documentaţia pentru exploatarea/întretinerea clădirii vor fi incluse în buget în categoria cheltuielilor de proiectare sau cea a cheltuielilor de asistentă tehnică, la sub-liniile bugetare aferente.
(9)              Costurile indirecte reprezintă o rată fixă de maxim 15% din costurile directe eligibile cu personalul Promotorului de proiect implicat în proiect.
(10)          Cheltuielile neprevăzute ale proiectului (altele decât cele aferente investiţiei de bază) reprezintă o rată fixă de maxim 5% din valoarea totală a cheltuielilor directe eligibile diminuat cu totalul costurilor eligibile aferente restaurării monumentului.
(11)          Cheltuielile de deplasare pot fi bugetate şi decontate pe bază de sume forfetare, bareme standard de costuri unitare, costuri reale, aşa cum acestea vor fi stabilite prin Ghidul solicitantului aferent apelului de propuneri de proiecte.
(12)          în cazul în care se achiziţionează active corporale/necorporale, următoarele condiţii vor fi îndeplinite cumulativ:
a)       sunt eligibile doar cheltuielile de achiziţionare şi amortizare a activelor noi;
b)       numai partea de amortizare corespunzătoare duratei proiectului şi ratei reale de utilizare în scopurile proiectului poate fi considerată cheltuială eligibilă. Prin excepţie, în cazul în care activul este o componentă integrală şi necesară pentru atingerea rezultatelor proiectului, întregul preţ de achiziţie al acestuia poate fi eligibil. în această situaţie, beneficiarul de ajutor de stat are următoarele obligaţii:
i.       păstrează activul în proprietatea sa pentru o perioadă de cel puţin 5 ani după finalizarea proiectului şi continuă să îl folosească în beneficiul obiectivelor generale ale proiectului pentru aceeaşi perioadă;
ii.      păstrează activul asigurat în mod corespunzător împotriva pierderilor, cum ar fi incendiu, furt sau alte incidente ce pot fi asigurate în mod normal, atât în timpul implementării proiectului, cât şi timp de cel puţin 5 ani după finalizarea proiectului;
iii.       rezervă resurse corespunzătoare pentru întreţinerea activului timp de cel puţin 5 ani după finalizarea proiectului.
(13)           Pentru partenerii de proiect din România sunt eligibile categoriile de cheltuieli menţionate la alin. (1), cu excepţia cheltuielilor indirecte, cheltuielilor aferente restaurării monumentului si cheltuielile de audit.
(14)           Pentru partenerii de proiect din statele donatoare sunt eligibile următoarele tipuri de cheltuieli, indiferent de categoria cheltuielilor:
a)       cheltuieli cu   personalul (cheltuieli salariale);
b)       cheltuieli cu   deplasarea personalului;
c)       cheltuieli cu   onorariile experţilor;
d)       cheltuieli cu   materiale consumabile şi obiecte de inventar;
e)      servicii de închiriere aferente activităţilor de revitalizare a monumentului;
f)         cheltuielile   cu servicii de audit ale partenerilor din                  Statele Donatoare/
cheltuielile    aferente raportului întocmit de un ofiţer                public independent
recunoscut în statul donator.
(15)           Partenerii de proiect din statele donatoare nu vor include în buget alte tipuri de cheltuieli decât cele menţionate la alin. (14), sub sancţiunea declarării acestora ca neeligibile.
(16)           Costurile vor fi estimate realist. Acestea trebuie să fie rezonabile şi conforme cu preţurile practicate pe piaţă. Pentru toate tipurile de costuri incluse în buget, cu excepţia cheltuielilor indirecte, se va avea în vedere că fundamentarea cheltuielilor trebuie să aibă la bază documente justificative precum dovezi ale prospectării pieţei, oferte, contracte similare sau orice alte documente considerate utile. Necesitatea cheltuielilor estimate trebuie justificată, raportat la activităţile ce urmează a fi derulate şi complexitatea acestora.
(17)           La întocmirea bugetului se va avea în vedere respectarea pragurilor procentuale menţionate în Instrucţiuni completare buget din Ghidul solicitantului.
Art. 25. (1) Următoarele cheltuieli nu sunt eligibile:
a)      orice cheltuieli efectuate înainte de intrarea în vigoare a contractului de finanţare pentru activităţile prevăzute în proiect;
b)      costul de achiziţie a bunurilor imobiliare şi a terenului neconstruit;
c)      dobânzi aferente datoriilor, cheltuieli aferente serviciului datoriei şi penalităţi de întârziere;
d)      cheltuieli legate de tranzacţiile financiare şi de alte costuri pur financiare, cu excepţia serviciilor financiare prevăzute în contractul de finanţare;
e)      provizioanele pentru pierderi sau datorii viitoare;
f)        pierderi din cursul de schimb valutar;
g)      TVA recuperabilă;
h)      costuri care sunt acoperite din alte surse;
i)         amenzi, penalităţi şi cheltuieli de judecată; j) cheltuieli excesive şi imprudente.
(2)       Cheltuielile neeligibile vor fi suportate integral de către beneficiarii sprijinului financiar nerambursabil, respectiv promotorul de proiect şi/sau partenerii de proiect.
Art. 26. Raportarea şi monitorizarea ajutoarelor de stat acordate  în baza prezentei Scheme se fac în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene şi cu prevederile Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr.   175, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,    nr. 436 din data de 28.06.2007.
Art. 27. Furnizorul de ajutor de stat păstrează evidenţa detaliată a ajutoarelor acordate în baza prezentei Scheme pe o durată de 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza schemei. Această evidenţă trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru a demonstra respectarea condiţiilor impuse de legislaţia europeană în domeniul ajutorului de stat.
Art. 28. (1) Furnizorul are obligaţia de a supraveghea permanent ajutoarele de stat acordate, aflate în derulare, şi de a dispune măsurile care se impun în cazul încălcării condiţiilor impuse prin prezenta Schemă.
(2)              Furnizorul are obligaţia de a transmite Consiliului Concurenţei, în formatul şi în termenul prevăzut de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, toate datele şi informaţiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel naţional.
(3)              în cazul în care există îndoieli serioase cu privire la datele transmise de către furnizor, Consiliul Concurenţei poate să solicite date şi informaţii suplimentare şi, după caz, să facă verificări la faţa locului.
(4)              în cazul în care furnizorul nu are date definitive privind valoarea ajutorului de stat, acesta va transmite valori estimative.
(5)              Erorile constatate de furnizor şi corecţiile legale, anulări, recalculări, recuperări, rambursări, se raportează până la 31 martie a anului următor anului de raportare.
(6)              Pentru a crea posibilitatea verificării ex-ante a eligibilităţii potenţialilor beneficiari ai măsurilor de ajutor, în conformitate cu prevederile art. 29 din Regulamentul privind Registrul ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 437/2016, furnizorul măsurii de ajutor de stat are obligaţia încărcării în Registrul general al ajutoarelor de stat acordate în România (RegAS) a prezentei scheme, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a acesteia.
(7)              Contractele, plăţile, obligaţiile de recuperare a ajutoarelor de stat şi rambursarea efectivă a respectivelor ajutoare, aferente acestei submăsuri, se încarcă în RegAS în termen de 7 zile lucrătoare de la data semnării contractului de finanţare, respectiv de la data instituirii plăţilor, a obligaţiilor de recuperare a ajutoarelor sau a rambursării efective a respectivelor ajutoare de către furnizorul prezentei scheme.
(8)              Furnizorul va transmite spre informare Consiliului Concurenţei prezenta Schemă în termen de 15 zile de la data adoptării acesteia, conform art. 17 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014.
Art. 29. Pe baza unei cereri scrise, furnizorul va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Consiliului Concurenţei, în 20 de zile lucrătoare sau în termenul fixat în cerere, toate informaţiile pe care Comisia Europeană le consideră necesare pentru evaluarea respectării condiţiilor acestei scheme de ajutor de stat.
Art. 30. (1) Modul de utilizare al sprijinului financiar nerambursabil sub prezenta Schemă este supus controlului furnizorului, precum şi al autorităţilor publice cu atribuţii de audit şi control în domeniul fondurilor nerambursabile.
(2)              Beneficiarul sprijinului trebuie să păstreze timp de minimum 10 ani de la data la care a fost acordată ultima alocare specifică toate documentele referitoare la ajutorul de stat primit în cadrul schemei. Această evidenţă trebuie să conţină informaţiile necesare pentru a demonstra respectarea tuturor condiţiilor impuse prin actul de acordare, cum sunt: datele de identificare ale beneficiarului, durata, cheltuielile eligibile, valoarea, momentul şi modalitatea acordării ajutorului, originea acestuia, durata, metoda de calcul al ajutoarelor acordate.
(3)              Beneficiarul sprijinului are obligaţia de a pune la dispoziţia promotorului/ furnizorului, în formatul şi în termenul solicitate de către acesta, toate datele şi informaţiile necesare în vederea îndeplinirii procedurilor de raportare şi monitorizare ce le revin ca responsabilitate.
Art. 31. (1) Stoparea şi recuperarea ajutoarelor acordate se realizează de către furnizorul Schemei de ajutor de stat, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare şi Normelor metodologice emise de furnizorul ajutorului de stat. Normele de recuperare emise de furnizor vor fi transmise, spre informare, Consiliului Concurenţei, în termen de 5 zile lucrătoare de la momentul adoptării acestora.
(2)              Ajutorul de stat se va recupera integral în cazul în care:
a)      sunt încălcate condiţiile specifice legislaţiei de ajutor de stat aplicabile prezentei scheme;
b)      ulterior încheierii contractului de finanţare, se constată neconcordanţe între starea de fapt şi cele declarate de către beneficiar în dosarul de finanţare, inclusiv, dar fără a se limita la, neîndeplinirea condiţiilor de eligibilitate a beneficiarului, partenerilor şi proiectului/activităţilor;
c)      este încălcată interdicţia privind cesiunea contractului de finanţare;
d)      în orice altă situaţie în care se impune această măsură.
(3)              Furnizorul poate decide recuperarea parţială a ajutorului de stat, în limita sumei utilizate abuziv, dacă în urma analizei efectuate, constată că au fost încălcate alte condiţii decât cele prevăzute la alin.(2)
în ambele cazuri, la suma respectivă se adaugă şi dobânzile aferente, datorate de la data plăţii ajutorului până la data recuperării acestuia.
(4)              Rata dobânzii aplicabile este cea stabilită prin Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a art. 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 248 din 24 septembrie 2015.
(5)              Rata dobânzii aplicabile este rata în vigoare la data la care ajutorul de stat utilizat abuziv a fost pus la dispoziţia beneficiarului, respectiv data efectuării plăţii avansului şi/sau a prefinanţărilor.
(6)              Această dobândă va fi calculată începând cu data efectuării plăţii avansului sau prefinanţărilor, după caz, până la data recuperării integrale a fracţiei de sumă/sumei totale utilizate abuziv. în cazul în care dobânda nu a putut fi recuperată în anul anterior, aceasta va fi purtătoare de dobândă, fiind aplicabil principiul capitalizării.
(7)              Promotorul de proiect este singurul răspunzător în faţa furnizorului privind modalitatea de utilizare a sprijinului financiar nerambursabil acordat în cadrul prezentei Scheme. în situaţia în care se impune recuperarea integrală/parţială a ajutorului de stat de la partenerul de proiect din România, beneficiar de ajutor de stat, furnizorul recuperează ajutorul de stat de la promotorul de proiect, în limita sumelor de recuperat, inclusiv dobânzile aferente, în condiţiile stabilite prin normele de recuperare emise de furnizor, contractul de finanţare şi acordul de parteneriat. Promotorul de proiect poate să recupereze suma respectivă, inclusiv dobânda aferentă, de la partenerul de proiect beneficiar de ajutor de stat. în acest sens, promotorul de proiect trebuie să aibă în vedere includerea în acordul de parteneriat a oricăror prevederi pe care acesta le consideră necesare.
(8)     în cazul în care furnizorul constată, ca urmare a introducerii contractelor de finanţare semnate în sistemul RegAS, că nu este respectată condiţia de cumul al ajutoarelor de stat/ de minimis, contractul este desfiinţat de plin drept, beneficiarul de ajutor de stat (promotorul de proiect şi/sau partenerul de proiect din România) fiind notificat în acest sens.
Art. 32. Schema de ajutor de stat va fi publicată integral pe pagina de internet a furnizorului, www.umpcultura.ro, şi a Programului, www.ro-cultura.ro.
Art.33. în cazul în care solicitantul este eligibil pentru a primi finanţare în cadrul prezentei Scheme şi este selectat pentru finanţare în urma procesului de evaluare, furnizorul comunică în scris beneficiarului de ajutor de stat cuantumul maxim al ajutorului ce poate fi acordat şi caracterul acestuia, făcând referire expresă la Regulamentul (UE) nr. 651/2014.
Art. 34. Anexele nr. 1, 2 şi 3 fac parte integrantă din prezenta schemă.





[1] Ordinul ministrului culturii nr. 2.060/2016 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
[2] Ordinul ministrului culturii nr. 3.845/2016 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
[3] Ordinul ministrului culturii şi identităţii naţionale nr. 2.324/2017 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
[4] Criteriul de eligibilitate se consideră îndeplinit în cazul selectării partenerului în baza altor acte normative relevante, sub condiţia respectării cerinţelor minime privind procedura transparentă şi nediscriminatorie prevăzute în OUG nr. 34/2017 şi Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 2840/31.10.2017.



***


MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr, 449 bis/5.VI.2019