24 decembrie 2019

O nouă propunere de înscriere în Lista Monumentelor Istorice - Biserica germană din Malcoci



În conformitate cu prevederile art. 13, alin. 1, punctul 1, lit. b) din Legea nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, şi a prevederilor art. 13, punctul 1, lit. b) din Normele Metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice aprobate prin OMCC nr. 2260 / 2008, cu modificările şi completările ulterioare, Vă comunicăm faptul că în data de 24. 12. 2019 DJC Tulcea a declanşat procedura de clasare din oficiu în Lista Monumentelor Istorice din România pentru imobilul situat în UAT Nufăru, sat Malcoci, F12 intravilan, T27,  Cc1016, str. Călugăreni, nr. 1, Biserica romano-catolică „Sf. Gheorghe” din Malcoci, proprietatea cultelor religioase.
În conformitate cu prevederile art. 14, alin. 2 din Legea 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, şi cu prevederile art. 15, alin. 2 din Normele Metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2260 / 2008, cu modificările şi completările ulterioare, de la data comunicării declanşării procedurii de clasare şi până la publicarea ordinului de clasare, dar nu mai mult de 12 luni, bunului imobil în cauză i se aplică regimul juridic de protecţie monument istoric.
În consecinţă, în perioada 24.12.2019 – 24.12.2020, sau până la publicarea Ordinului Ministrului Culturii privind clasarea sau neclasarea, imobilul situat în UAT Nufăru, sat Malcoci, F12 intravilan, T27,  Cc1016, str. Călugăreni, nr. 1, Biserica romano-catolică „Sf. Gheorghe” din Malcoci, având nr. cadastral 31837-C1 în CF 31837 UAT Nufăru, beneficiază de întregul efect al Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, fiind protejat ca monument istoric. În perioada comunicată deţinătorul imobilului va acorda atenţie deosebită respectării prevederile art. 23, 24 şi 36 din Legea nr. 422 / 2001, republicată; în perioada comunicată, autorităţile publice responsabile de aplicarea legislaţiei în vigoare privind urbanismul, amenajarea teritoriului, autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi cele responsabile de verificarea aplicării acestora, vor acorda atenţie deosebită respectării art. 3, alin. 1, lit. b), art. 4, alin. 1, lit. e), pct. 2  şi art. 10, lit. a) şi b) din Legea nr. 50 / 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, după caz, a prevederilor Legii nr. 350 / 2001 aplicabile. Până la clasarea sau ne clasarea imobilului, zona de protecţie a acestuia este cea prevăzută la art. 59 din Legea nr. 422 / 2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Înscrierea bisericii în Lista Monumentelor Istorice are drept scop salvarea acestei piese de arhitectură unice în peisajul construit nord dobrogean.  

***

Comunitatea germană din Malcoci s-a constituit începând cu 1830, fiind prima aşezare întemeiată în Dobrogea de refugiaţi din sudul Basarabiei. În perioada interbelică, Malcoci a fost reşedinţă de comună. Comunitatea începe să se destrame în 1940, urmare decretului de repatriere a etnicilor germani.

Biserica romană-catolică a fost construită între 1882 şi 1890; coordonatorul construcţiei a fost preotul Theodor Domenico. 
Clopotniţa a fost adăugată edificiului în jurul anului 1902.




13 decembrie 2019

Normele Metodologice privind aplicarea prevederilor art. 4 din Legea nr. 422 / 2001 referitoare la exercitarea dreptului de preemtiune la vanzarea monumentelor istorice



Intră în vigoare:
11 ianuarie 2020

Ordinul 3143/2019 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 4 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la exercitarea dreptului de preempţiune al statului român, prin Ministerul Culturii, respectiv prin serviciile publice deconcentrate ale acestuia în cazul vânzării de monumente istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat
Dată act: 2-dec-2019
Emitent: Ministerul Culturii

În temeiul prevederilor art. 4 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul culturii emite următorul ordin:
Art. 1
Se aprobă Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 4 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la exercitarea dreptului de preempţiune al statului român, prin Ministerul Culturii, respectiv prin serviciile publice deconcentrate ale acestuia în cazul vânzării de monumente istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2
La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice dispoziţie contrară îşi încetează aplicabilitatea.

Art. 3
Prezentul ordin nu se aplică procedurilor în curs de soluţionare şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-****-
Ministrul culturii,
Bogdan Gheorghiu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 1001 din data de 12 decembrie 2019
***

Norme Metodologice din 2019 din 2019.12.12
Status: Acte în vigoare
Versiune de la: 12 decembrie 2019 până la 10 ianuarie 2020

Intră în vigoare:
12 decembrie 2019


Norme Metodologice din 2019 pentru aplicarea prevederilor art. 4 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la exercitarea dreptului de preempţiune al statului român, prin Ministerul Culturii, respectiv prin serviciile publice deconcentrate ale acestuia în cazul vânzării de monumente istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat
Dată act: 2-dec-2019
Emitent: Ministerul Culturii

Art. 1
(1)Monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condiţiile exercitării dreptului de preempţiune al statului român, prin Ministerul Culturii, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii, pentru monumentele istorice clasate în grupa B, sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării.
(2)Termenul de răspuns privind exercitarea dreptului de preempţiune al statului este de maximum 25 de zile de la data înregistrării înştiinţării, documentaţiei şi a propunerii de răspuns la Ministerul Culturii sau, după caz, la serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii.

Art. 2
(1)Proprietarii, persoane fizice sau juridice de drept privat, care intenţionează să vândă monumente istorice, transmit serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii înştiinţarea privind intenţia de vânzare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, precum şi orice alte documente pe care le consideră relevante.
(2)În termen de trei zile lucrătoare, serviciile publice deconcentrate analizează înştiinţarea şi pot, după caz, să solicite proprietarilor, persoane fizice sau juridice de drept privat, care intenţionează să vândă monumente istorice, următoarele documente:
a)copie a actului de proprietate conform cu originalul;
b)copie a actului de identitate al proprietarului, astfel:
(i)pentru persoane fizice: copie a actului de identitate;
(ii)pentru persoane fizice autorizate: copie a actului de identitate, copie a certificatului de înregistrare fiscală;
(iii)pentru persoane juridice: copie a certificatului de înregistrare fiscală;
(iv)în caz de reprezentare, mandat sau procură;
c)planuri ale imobilului monument istoric; în cazul în care se intenţionează vânzarea unei părţi din imobil, planul va conţine marcarea suprafeţelor care fac obiectul vânzării;
d)documentar fotografic interior şi exterior, în cazul imobilelor clădiri.
(3)Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii pot completa documentele prevăzute la alin. (2) cu o copie a fişei analitice (minimale) de inventariere a monumentului sau ansamblului istoric şi cu o copie a Obligaţiei de folosinţă a monumentului istoric, dacă acestea există.

Art. 3
(1)Pentru monumentele istorice clasate în grupa A, serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii ataşează la documentele prevăzute la art. 2 alin. (2) şi (3) o propunere de răspuns sub forma unui referat de oportunitate, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, care va cuprinde recomandarea motivată privind exercitarea sau neexercitarea dreptului de preempţiune.
(2)Referatul de oportunitate prevăzut la alin. (1) va include recomandări privind destinaţia pe care o va avea imobilul în cauză, precum şi date privind starea tehnică.
(3)Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii transmit Direcţiei patrimoniu cultural din cadrul ministerului înştiinţarea, referatul de oportunitate şi, după caz, documentaţia completă, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestora.
(4)În cazul în care documentaţia prevăzută la alin. (3) este incompletă, Direcţia patrimoniu cultural va notifica serviciul public deconcentrat în vederea completării cu celeritate în integralitate a acesteia.

Art. 4
(1)În situaţia în care referatul de oportunitate prevăzut la art. 3 alin. (1) va cuprinde recomandarea de exercitare de către Ministerul Culturii a dreptului de preempţiune, iar Direcţia patrimoniu cultural îşi însuşeşte recomandarea, se întocmeşte o notă supusă avizării Serviciului juridic, contencios şi aprobării de către ministrul culturii.
(2)În cazul în care referatul de oportunitate prevăzut la art. 3 alin. (1) va cuprinde recomandarea de exercitare de către Ministerul Culturii a dreptului de preempţiune, iar Direcţia patrimoniu cultural nu îşi însuşeşte recomandarea, se va întocmi un proiect de răspuns privind neexercitarea dreptului de preempţiune conform modelului din anexa nr. 4, supus aprobării de către ministrul culturii. În situaţia în care în bugetul ministerului există fonduri pentru exercitarea de către Ministerul Culturii a dreptului de preempţiune, Direcţia patrimoniu cultural va elabora o notă justificativă prin care va argumenta soluţia propusă concomitent cu emiterea proiectului de răspuns.

Art. 5
(1)În ipoteza în care prin referatul de oportunitate a serviciului public deconcentrat se recomandă neexercitarea de către Ministerul Culturii a dreptului de preempţiune, iar Direcţia patrimoniu cultural îşi însuşeşte recomandarea, se va întocmi un proiect de răspuns privind neexercitarea dreptului de preempţiune conform modelului din anexa nr. 4, supus aprobării de către ministrul culturii.
(2)În condiţiile în care prin referatul de oportunitate al serviciului public deconcentrat se recomandă neexercitarea de către Ministerul Culturii a dreptului de preempţiune, iar Direcţia patrimoniu cultural recomandă exercitarea dreptului de preempţiune, se va întocmi o notă justificativă supusă avizării Serviciului juridic, contencios şi aprobării de către ministrul culturii.

Art. 6
(1)Ministrul culturii analizează recomandarea de exercitare sau neexercitare a dreptului de preempţiune, iar în cazul în care dispune neexercitarea dreptului de preempţiune, Direcţia patrimoniu cultural va comunica proprietarului răspunsul conform modelului din anexa nr. 4, în termenul prevăzut de lege. Direcţia patrimoniu cultural comunică o copie a răspunsului serviciului public deconcentrat.
(2)În cazul în care Ministerul Culturii sau serviciile publice deconcentrate ale acestuia nu îşi exercită dreptul de preempţiune în termenul prevăzut de lege, acest drept se transferă autorităţilor publice locale, care îl pot exercita în maximum 15 zile.
(3)Comunicările privind neexercitarea dreptului de preempţiune au termen de valabilitate pe întregul an calendaristic în care au fost emise, inclusiv pentru situaţiile în care monumentul istoric este vândut de mai multe ori.
(4)Dacă se dispune exercitarea dreptului de preempţiune, Direcţia patrimoniu cultural informează serviciul public deconcentrat, Direcţia achiziţii, administrativ şi investiţii, notifică proprietarul cu privire la demararea procedurii de negociere în vederea cumpărării imobilului respectiv şi solicită completarea documentaţiei cu următoarele documente:
a)extras de carte funciară la zi;
b)documentele prevăzute la art. 2 alin. (2), dacă acestea nu au fost solicitate de către serviciile publice deconcentrate.
(5)În cazul neexercitării dreptului de preempţiune, înştiinţarea va prevedea obligaţia proprietarului monumentului istoric de a stipula expres în contractul de vânzare, pe care urmează să îl încheie, calitatea de monument istoric a imobilului, de a informa cumpărătorul asupra obligaţiei de folosinţă a monumentului istoric şi de a informa serviciul public deconcentrat despre schimbarea proprietarului.

Art. 7
(1)În cazul în care se decide începerea procedurii de exercitare a dreptului de preempţiune, se stabileşte valoarea de piaţă a imobilului, precum şi fondurile necesare reabilitării şi punerii în funcţiune a acestuia, Ministerul Culturii sau serviciul public deconcentrat al acestuia, după caz, putând dispune efectuarea unor expertize.
(2)În vederea achiziţionării imobilului monument istoric evaluarea se efectuează de către experţi ai Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România.
(3)În cazul în care se decide începerea procedurii de exercitare a dreptului de preempţiune prin intermediul Programului de investiţii în domeniul culturii, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 76/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2019, cu modificările ulterioare, prezentele norme se completează în mod corespunzător cu normele metodologice pentru punerea în aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2018.

Art. 8
(1)În vederea negocierii, ministrul culturii desemnează prin ordin o comisie de negociere, denumită în continuare comisie. Secretariatul Comisiei este asigurat de către Serviciul juridic, contencios din cadrul Ministerului Culturii.
(2)Prin ordinul de numire a comisiei sunt stabilite expres limitele de competenţă ale membrilor, atribuţiile acestora, întinderea mandatului în privinţa sumei de pornire a negocierii şi a sumei maxime, dreptul comisiei de a negocia o posibilă plată a preţului în rate, în tranşe egale sau inegale, coroborate cu stabilirea unei perioade maxime de plată a preţului.
(3)La momentul luării la cunoştinţă a actului administrativ de desemnare în comisie, membrii comisiei au obligaţia de a depune o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 3.
(4)Comisia de negociere, după finalizarea fiecărei etape, are obligaţia de a aduce la cunoştinţă ministrului culturii stadiul negocierii. De asemenea, în momentul în care comisia de negociere ajunge la suma maximă stabilită prin mandatul încredinţat sau pentru orice altă cauză pentru care nu se finalizează negocierea, comisia aduce la cunoştinţă ministrului culturii acest aspect în vederea luării unei decizii.

Art. 9
(1)În cazul în care părţile cad de acord în cadrul negocierilor, contractul de vânzare-cumpărare se încheie în faţa notarului public.
(2)Direcţia achiziţii, administrativ şi investiţii întreprinde demersurile privind înscrierea monumentului istoric în inventarul bunurilor din domeniul public sau privat al statului, după caz.

Art. 10
Dacă încetarea sau încheierea negocierilor se finalizează fără cumpărare, dreptul de preempţiune se consideră a nu fi fost exercitat de către Ministerul Culturii, urmând ca prin grija Direcţiei patrimoniu cultural să i se comunice proprietarului bunului imobil neexercitarea dreptului de preempţiune şi notificarea acestuia asupra faptului că exercitarea dreptului de preempţiune se transferă autorităţilor publice locale.

Art. 11
(1)Pentru monumentele istorice clasate în grupa B, în cazul în care după analizarea înştiinţării privind intenţia de vânzare şi a documentelor, după caz, directorul serviciului public deconcentrat dispune neexercitarea dreptului de preempţiune, serviciile publice deconcentrate comunică proprietarului răspunsul, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4.
(2)În cazul în care serviciile publice deconcentrate propun exercitarea dreptului de preempţiune pentru monumentele istorice clasate în grupa B, devin aplicabile prevederile art. 3-10.

Art. 12
Direcţia patrimoniu cultural centralizează toate documentele ce ţin de implementarea prezentelor norme şi asigură arhivarea lor.

Art. 13
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
-****-







ANEXA nr. 1:
CĂTRE
1........................................................
ÎNŞTIINŢARE privind intenţia de vânzare a imobilului 2...................................
Subsemnatul(a)/Subscrisa3,................................................................................, legitimat/legitimată cu ....................................................... (felul, seria şi numărul actului de identitate) .................................................................., cunoscând prevederile art. 326 din Codul penal
cu privire la falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere că sunt/este proprietarul(a) imobilului/ împuternicit/mandatar/reprezentant situat în ........................................................................ 4.
Având în vedere cele declarate mai sus, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (5) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vă înştiinţez cu privire la intenţia de a vinde imobilul şi vă solicit să îmi comunicaţi dacă Ministerul Culturii îşi exercită dreptul de preempţiune în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 422/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Precizez că imobilul este alcătuit din teren în suprafaţă de ......... mp şi construcţii în suprafaţă desfăşurată de ......... mp, cu un regim de înălţime de ........, oferta de vânzare fiind de ................. lei/............... euro.
Anexat depun:
-
-
Declar că:
- imobilul face obiectul unor litigii sau al unei proceduri de executare silită: Da |_| Nu |_|;
- imobilul este grevat de sarcini: Da |_| Nu |_|.
Cunoscând pedeapsa prevăzută de art. 326 din Codul penal pentru infracţiunea de fals în declaraţii, am verificat datele din prezenta declaraţie, care este completă şi corectă.
Vă rog să îmi comunicaţi decizia dumneavoastră în termenul prevăzut de lege.
Calitatea
.................................................................
Numele şi prenumele, în clar
................................................................
Semnătura, ştampila, după caz
.................................................................
Data
........................
_____
1Direcţiile judeţene pentru cultură, respectiv a municipiului Bucureşti, pe al căror teritoriu de competenţă este situat imobilul.
2Denumirea şi codul din Lista monumentelor istorice.
3Numele, prenumele persoanei fizice, domiciliul. Denumirea persoanei fizice autorizate/juridice, sediul. În cazul persoanelor fizice autorizate/juridice se menţionează numele, calitatea şi baza delegării de competenţă a persoanei semnatare a înştiinţării.
4Adresa actuală, opţional fosta adresă din anii 1991-1992, dacă aceasta este cunoscută.




















ANEXA nr. 2:REFERAT DE OPORTUNITATE
CĂTRE
MINISTERUL CULTURII
DIRECŢIA PATRIMONIU CULTURAL
.............................................
(numele, prenumele, în clar)
Aprob
Director executiv,
............................................
(semnătura şi ştampila)
REFERAT DE OPORTUNITATE
OBIECTIV1: .....................................................................................
ADRESĂ: .........................................................................................
VÂNZĂTOR: ..................................................................................
SUPRAFAŢA PROPUSĂ PENTRU VÂNZARE: ...........................................................
SUMA PROPUSĂ PENTRU VÂNZARE: ......................................................................
DESCRIEREA OBIECTIVULUI2: ..................................................................................
Direcţia Judeţeană pentru Cultură ................................................................. propune exercitarea/neexercitarea dreptului de preempţiune al statului român pentru următoarele considerente3:
..............................................................................................................
..............................................................................................................
..............................................................................................................
__________
1Denumirea imobilului şi codul din Lista monumentelor istorice.
2Se vor specifica informaţii relevante privind valoarea culturală a imobilului.
3Se vor preciza următoarele: recomandări privind destinaţia pe care o va avea imobilul în cauză şi date privind starea tehnică.

ANEXA nr. 3:DECLARAŢIE privind confidenţialitatea şi imparţialitatea
DECLARAŢIE privind confidenţialitatea şi imparţialitatea
Subsemnatul(a), ...................................................................., membru în Comisia de negociere, constituită în baza Ordinului ministrului culturii nr. ............./......................, declar pe propria răspundere, sub sancţiunea falsului în declaraţii, prevăzută de art. 326 din Codul penal, următoarele:
a)nu sunt soţ, rudă sau afin, până la gradul al IV-lea inclusiv, cu oricare dintre vânzători;
b)nu am avut în ultimii 2 ani şi nu am relaţii cu caracter patrimonial, direct sau indirect, prin soţ/soţie, cu oricare dintre vânzători;
c)nu am niciun interes de natură să afecteze imparţialitatea mea pe parcursul procesului de negociere în cadrul comisiei.
Mă angajez că, în situaţia în care aş descoperi, pe durata exercitării mandatului, că mă aflu în una dintre situaţiile arătate, voi declara imediat acest lucru şi mă voi retrage.
Mă angajez să păstrez confidenţialitatea datelor cu caracter personal, precum şi a tuturor informaţiilor pe care le voi primi, obţine sau le voi afla ca efect al calităţii mele de membru al comisiei de negociere, pe toată durata mandatului, precum şi după încetarea acestuia, potrivit prevederilor legale în materie.
Data
.............
Semnătura,
.............










ANEXA nr. 4:Neexercitarea dreptului de preempţiune
CĂTRE: ..................................................................
Spre ştiinţă:
Consiliul Local ......................................................
Consiliul Judeţean .................................................
Neexercitarea dreptului de preempţiune
pentru imobilul situat în .................................................................................................................., imobil alcătuit din teren, în suprafaţă de ......... mp, şi construcţii, în suprafaţă desfăşurată de ............ mp, cu un regim de înălţime de ..............., monument istoric/sit arheologic cod .............................................................., conform Listei monumentelor istorice aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare
Ca urmare a transmiterii documentaţiei privind intenţia de vânzare, în baza prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vă comunicăm că Ministerul Culturii nu îşi exercită dreptul de preempţiune asupra imobilului sus-menţionat.
Conform art. 4 alin. (8) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se transferă dreptul de preempţiune al statului către autorităţile publice locale.
Precizăm că, potrivit legii, proprietarii imobilului au următoarele obligaţii:
1.orice intervenţie asupra imobilului, inclusiv schimbarea de destinaţie, se efectuează numai pe baza şi cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii, conform prevederilor art. 23 şi 26 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
2.conform prevederilor art. 36 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 422/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, veţi notifica viitorului proprietar că imobilul este înscris în Lista monumentelor istorice şi cu privire la obligaţiile ce îi revin prin lege;
3.conform prevederilor art. 36 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 422/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 15 zile de la data vânzării imobilului veţi înştiinţa în scris Direcţia Judeţeană pentru Cultură .................................... despre schimbarea proprietarului şi veţi transmite acesteia o copie a actelor.
De asemenea, proprietarii imobilului au obligaţia de a respecta prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Conform prevederilor art. 4 alin. (9) din Legea nr. 422/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, comunicările privind neexercitarea dreptului de preempţiune au termen de valabilitate pentru întregul an calendaristic în care au fost emise, inclusiv pentru situaţiile în care imobilul este vândut de mai multe ori.
Prezentul înscris nu este o certificare a proprietăţii, iar verificarea condiţiilor de legalitate privind vânzarea monumentului istoric (interdicţia de înstrăinare, ipoteci, dreptul de privilegiu, grevare de sarcini) rămâne în sarcina întocmitorului actului de înstrăinare.
Cu stimă,
......................................................
(conducătorul instituţiei1)
Funcţia
.................................................
Semnătura
.................................................
_____
1Ministrul culturii sau, după caz, directorul executiv al direcţiei judeţene pentru cultură.







Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 1001 din data de 12 decembrie 2019


09 decembrie 2019

Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 4 - următoarea şedinţă - 18. 12. 2019


Următoarea şedinţă a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 4 a fost programată pentru data de 18. 12. 2019; şedinţa va avea loc la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Piaţa Ovidiu, începând cu orele 10:30-11:00.

Pentru propunerile de intervenţii din jud Tulcea, documentaţiile complete pentru aceasta şedinţă sunt aşteptate la DJC până la data de  13. 12. 2019, orele 12:00. Documentaţiile depuse după termenul fixat vor intra în calcul pentru şedinţele CZMI 4 ulterioare,


Potrivit prevederilor art. 19, alin. 1 şi 1din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei Naţionale a Monumentelor istorice, aprobat prin OMC nr. 2173 / 2013, cu modificările şi completările ulterioare:

„La şedinţele Comisiei, ale secţiunilor de specialitate, precum şi ale comisiilor zonale participă, de regulă, pentru a-şi susţine proiectele supuse analizei, proiectanţii elaboratori ai documentaţiilor, cu delegarea acestora de către beneficiar”;

„La solicitarea Comisiei, a secţiunilor de specialitate ale acesteia, a Biroului Comisiei şi a comisiilor zonale, precum şi a secretariatelor acestora, proiectanţii elaboratori ai documentaţiilor participă la şedinţă, pentru a-şi susţine proiectele supuse analizei. Analiza documentaţiilor respective poate fi amânată, de către preşedinte, la propunerea oricărui membru al comisiei sau a secretarului acesteia, dacă proiectanţii elaboratori ai documentaţiilor nu participă la şedinţă.”


***

06 noiembrie 2019

Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 4 - următoarea şedinţă - 18. 11. 2019



Următoarea şedinţă a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 4 a fost programată pentru data de 18. 11. 2019; şedinţa va avea loc la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Piaţa Ovidiu, începând cu orele 10:30-11:00.

Pentru propunerile de intervenţii din jud Tulcea, documentaţiile complete pentru aceasta şedinţă sunt aşteptate la DJC până la data de  14. 11. 2019, orele 12:00. Documentaţiile depuse după termenul fixat vor intra în calcul pentru şedinţele CZMI 4 ulterioare,


Potrivit prevederilor art. 19, alin. 1 şi 1din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei Naţionale a Monumentelor istorice, aprobat prin OMC nr. 2173 / 2013, cu modificările şi completările ulterioare:

„La şedinţele Comisiei, ale secţiunilor de specialitate, precum şi ale comisiilor zonale participă, de regulă, pentru a-şi susţine proiectele supuse analizei, proiectanţii elaboratori ai documentaţiilor, cu delegarea acestora de către beneficiar”;

„La solicitarea Comisiei, a secţiunilor de specialitate ale acesteia, a Biroului Comisiei şi a comisiilor zonale, precum şi a secretariatelor acestora, proiectanţii elaboratori ai documentaţiilor participă la şedinţă, pentru a-şi susţine proiectele supuse analizei. Analiza documentaţiilor respective poate fi amânată, de către preşedinte, la propunerea oricărui membru al comisiei sau a secretarului acesteia, dacă proiectanţii elaboratori ai documentaţiilor nu participă la şedinţă.”


***

05 octombrie 2019

Sesiunea de informare "Conservarea patrimoniului cultural subacvatic, o nouă provocare pentru România", Sulina, 03 oct 2019




Salvarea patrimoniului cultural subacvatic, în atenţia parlamentarilor Comisiei pentru UNESCO


Realizarea unui Program Naţional de Cercetare a patrimoniului cultural subacvatic, pregătirea specialiştilor care să investigheze vestigiile aflate sub apă, o mai bună colaborare cu Garda de coastă, dar şi cu alte instituţii abilitate, precum şi o serie de modificări legislative sunt principalele concluzii ale dezbaterii "Conservarea patrimoniului cultural subacvatic, o nouă provocare pentru România", organizată, la Sulina, de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în colaborare cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Tulcea şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".



O întâlnire necesară, în contextul în care România este semnatară şi deţine, pentru a doua oară consecutiv, funcţia de vicepreşedinte al Biroului a celei de cea de a 7-a Conferinţe a Părţilor ale Conventiei 2001 privind patrimoniul cultural subacvatic, sub egida UNESCO.



"Este nevoie de măsuri urgente, pentru a ne putea conforma, putem porni de la crearea, împreună cu Ministerul Educaţiei, a unei catedre sau măcar a unui curs specializat în investigarea, conservarea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural subacvatic, în condiţiile în care România deţine un patrimoniu subacvatic important. Este nevoie de dotări şi de fonduri pentru a descoperi acest patrimoniu, dar şi de o protecţie crescută a artefactelor, pe fondul reapariţiei recente a fenomenelor de furturi de amfore, ancore sau fragmente din epave, provenind din mediul subacvatic, făcute de persoane particulare, echivalentul braconierilor arheologici de pe uscat", a avertizat Iulian Vizauer, care reprezintă România în funcţia de vicepreşedinte al celei de cea de a 7-a Conferinţe a Părţilor la Convenţia privind patrimoniul cultural subacvatic (2001).



La eveniment au participat reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Institutului Naţional al Patrimoniului, Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Gărzii de coastă, Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale (ANRM), ai autorităţilor locale.



"A fost o întâlnire foarte interesantă, la care noi, membri comisiei, am aflat lucruri interesante privind patrimoniul cultural subacvatic, despre care vorbim inclusiv în context UNESCO şi despre care la noi se ştie prea puţin. Este clar că Normele tehnice ale Convenţiei necesită detaliere în proceduri naţionale, că avem nevoie de completări legislative, de un punct de contact naţional cu rol tehnic, responsabil de colectarea datelor referitoare la patrimoniului cultural subacvatic, care să coordoneze toate instituţiile cu atribuţiuni în acest domeniu. Vom încerca, în următoarele luni, ca toate concluziile trase să se concretizeze", a declarat Ionel Palăr, preşedintele Comisiei permanente comune pentru UNESCO.

Sursa: 

Mai multe informaţii: